Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cere Elveției să aleagă între Rusia și Ucraina. Oficialii de la Berna nu dau un răspuns clar și spun că Elveția vrea să își păstreze rolul de mediator.
Serghei Garmonin, ambasadorul Rusiei în Elveția, s-a prezentat la Cancelaria Federală din Berna pentru a transmite o scrisoare din partea șefului său, ministrul de externe Serghei Lavrov. În jargonul diplomatic de circumstanță, acesta din urmă solicită Elveției să își clarifice poziția în criza ucraineană: cu Kievul sau cu Moscova?
Acesta este genul de document pe care Berna urăște să-l primească. Elveția își apără cu înverșunare statutul de stat neutru – obținut la Congresul de la Viena din 1815. Cu siguranță există și alte țări neutre în Europa: Austria, Suedia, Finlanda, Irlanda, Malta, dar toate sunt membre ale Uniunii Europene și, ca atare, sunt solidare cu pozițiile luate la Bruxelles. Elveția nu a aplicat nicio sancțiune Rusiei după anexarea Crimeei în 2014, iar acum se pune întrebarea: Va îngheța Elveția averile oligarhilor ruși apropiați de Putin care își fac vacanțele în Alpi și ai căror bancheri sunt la Geneva?, scrie Le Monde.
Elveția nu face declarații tranșante
Berna nu a răspuns încă, dar se poate observa o stânjeneală în reacții. „Scrisorile sunt instrumente diplomatice normale. Lavrov a trimis aceeași scrisoare în diferite țări”, a încercat să minimalizeze gestul șeful diplomației elvețiene, Ignazio Cassis, care este și actualul președinte al Confederației.
„Putem presupune că Elveția va adopta calea legalistă, și anume va respecta doar o rezoluție obligatorie adoptată de Consiliul de Securitate al ONU”, explică Jean-Marc Rickli, directorul Programului de Riscuri Globale și Emergente de la Geneva (GCSP) și autor al unei teze despre neutralitatea Elveției.
Pasager clandestin în Europa
Tocmai această atitudine provoacă din ce în ce mai multe neînțelegeri în afara țării, după cum o arată recenta declarație a europarlamentarei Nathalie Loiseau din partea La République en Marche, grupul Renew. Întrebată despre tensiunile actuale dintre UE și Moscova, Loiseau a subliniat că „Europa nu se poate rezuma să fie o mare Elveție moale în această criză”. Declarația a suscitat emoție la Berna, apoi scuze din partea europarlamentarei.
În mod clar, diplomaților elvețieni le este din ce în ce mai greu să explice că neutralitatea nu înseamnă lașitate sau, mai grav, o lipsă flagrantă de solidaritate în concertul Europei. Se spune uneori că Elveția nu are politică externă, ci doar interese. Acest lucru este rezumat de politologul Pascal Sciarini, de la Universitatea din Geneva: „Prin lipsa unei luări de poziție, prin faptul că nu decide niciodată nimic, prin faptul că rămâne mereu în plan secund, Elveția arată din ce în ce mai mult ca un pasager clandestin în Europa”.
Elveția vrea să fie mediator
Elveția susține că neutralitatea îi permite să-și ofere în continuare serviciile ca mediator. „Sistemul relațiilor internaționale are întotdeauna nevoie de state capabile să construiască punți între părți care nu își vorbesc sau care nu își mai vorbesc. Aceasta este poziția și filosofia Elveției. Pentru a menține accesul tuturor și pentru a avea toate canalele deschise, trebuie să fii de acord să nu iei o poziție”, subliniază Jean-Marc Rickli, de la GCSP.
Rusia tocmai a atins această coardă sensibilă a potențialului rol al Bernei ca „facilitator” între cele două tabere. După ce un articol despre criza ucraineană apărut în cotidianul Le Temps nu a fost pe placul Kremlinului, ambasada Rusiei a declarat: „Un articol atât de părtinitor (...) aruncă, din păcate, o umbră asupra reputației Genevei cu deschidere internațională și poate îndepărta perspectiva de a organiza acolo întâlniri la nivel înalt cu participarea Rusiei”.