Grecia, unde niciun partid nu şi-a asigurat majoritatea absolută în Parlament, în urma legislativelor de ieri, are termen de zece zile pentru a forma un nou guvern.
UPDATE: Noua Democraţie (centru-dreapta) a obţinut 18,8% din voturi (108 mandate parlamentare), dar nu dispune de o majoritate parlamentară confortabilă. Pe locul al doilea s-a clasat SYRIZA (stânga radicală) cu 16,7% din sufragii, devansând PASOK (Mişcarea Socialistă Panelenă) care a obținut 13,2%, a anunţat preşedintele Legislativului de la Atena, Philippos Petsalnikos. Legislativul elen monocameral numără 300 de mandate, atribuite, conform rezultatelor scrutinului, următoarelor partide: Noua Democrație - 108 (18,85%), SYRIZA - 52 (16,78%), PASOk (socialist) - 41 (13,18%), Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă) - 33 (10,6%), KKE (comunist) - 26 (8,48%), Chryssi Avghi (neonazist) - 21 (6,97%), Stânga Democrată (DIMAR) - 19 (6,1%). Sunt necesare 151 de locuri pentru o majoritate absolută în Parlament. Partidul care se plasează primul în alegeri primește automat 50 de locuri în plus, pentru a ajunge mai ușor la obiectivul de 151 de care este nevoie pentru a forma un guvern. Coaliția de guvernare, înfrântă Cele două partide principale, care au fost la guvernare în Grecia, nu au reușit să obțină o majoritate în Parlament, după alegerile legislative de ieri, potrivit rezultatelor parțiale, după numărarea a 95% dintre voturi. Noua Democrație (centru-dreapta) a obținut 18,9% dintre voturi, în scădere de la 33,5% în 2009; iar PASOK (centru-stânga) 13,2%, în scădere de la 43,9% la ultimele alegeri. Coaliția de Stânga Syriza se află pe poziția a doua, cu 16,7% dintre voturile exprimate.
Atât liderul conservator, Antonis Samaras, cât și cel socialist, Evanghelos Venizelos, ale căror partide au suferit înfrângeri umilitoare, din cauza programelor de austeritate impuse, au declarat că vor încerca să formeze o coaliție de guvernământ. Potrivit art. 37 din Constituţia ţării, preşedintele republicii, Carolos Papoulias, va intra în scenă, după ce va fi informat oficial, azi, despre rezultatele scrutinului, pentru a încredinţa câştigătorilor alegerilor sarcina formării ”unui guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului”. Trei șanse de a forma guvernul
Noua Democraţie, a lui Samaris, a obţinut cel mai bun scor, între 17% şi 20% din sufragii, adică 108 mandate din cele 300, și va fi primul care va primi ”mandatul de explorare” ce îi rezervă trei zile pentru a încerca formarea noului Cabinet.
Dacă Samaras eşuează, şeful statului va încredinţa formarea noului guvern liderului partidului care a sosit al doilea, Alexis Tspiras, şeful stângii radicale SYRIZA, care a obţinut un scor între 15,5% şi 17,5%, faţă de 4,6 % în 2009. În cazul în care şi el va eşua, formarea Cabinetului de miniştri va reveni socialiştilor din PASOK, clasați pe locul trei în alegeri.
Dacă nici de această dată nu se va reuşi formarea unei alianţe de guvernare, şeful statului va convoca liderii tuturor partidelor parlamentare la o reuniune de ultimă şansă. Constituţia nu prevede un termen pentru acest ultim efort de înţelegere finală, care ar putea dura mai multe zile. Precedent periculos În urma unui astfel de scenariu, Grecia a trecut printr-o criză politică anterioară când în 1989 a format în iunie, apoi în noiembrie acelaşi an, un guvern de coaliţie, unind dreapta şi comuniştii, cu sprijinul socialiştilor.
Această din urmă construcţie guvernamentală nu a durat decât trei luni, înaintea scrutinului din aprilie 1990, al treilea în 11 luni, câştigat cu o majoritate absolută de forţele de dreapta.
De data aceasta, ţara va reveni la urne dacă şeful statului va constata într-un final ”imposibilitatea formării unui guvern” funcţional. În acest caz, partidele parlamentare vor forma o echipă însărcinată cu organizarea noilor alegeri, în termen de o lună de la dizolvarea Legislativului. În caz contrar, preşedintele Greciei ar putea încredinţa unui înalt magistrat formarea unui guvern de tranziţie.
Recomandările noastre
