În nordul judeţului Hunedoara, turiştii pot admira unul dintre puţinele poduri naturale de pe teritoriul României.

Amatorii de drumeţii pasionaţi de minuni ale naturii pot să ajungă relativ uşor la două obiective spectaculoase şi interesante atât pentru geologi, cât şi pentru simpli turişti: podurile naturale de la Grohot şi de la Ponoarele. Primul, situat în Munţii Apuseni, este un pic ascuns de ochii trecătorilor. În schimb, cel de-al doilea se află în satul Ponoarele, din judeţul Mehedinţi, şi este traversat chiar de un drum judeţean.

Minunăţia ţinută ascunsă

Ca să ajungi la podul natural de la Grohot trebuie să baţi drumul până în nordul judeţului Hunedoara, iar din comuna Baia de Criş să apuci drumul spre Bulzeştii de Jos. Din Baia de Criş străbaţi vreo 15 kilometri, dar nu ajungi chiar până în Bulzeşti ca să mergi la pod, ci trebuie să opreşti într-o serpentină la stânga, mărginită de o masă mare de lemn. Aici, două indicatoare rahitice şi ruginite îţi arată că eşti aproape de obiectivul excursiei. Problema este că, din drum, nu vezi nicio săgeată care să-ţi indice direcţia, aşa că ai putea cădea uşor în capcana celor două drumeaguri forestiere ce intră aiurea prin pădure.

Cum stai cu faţa spre masa de lemn, dinspre şosea, în stânga ai şanse să vezi totuşi o mică săgeată albastră care-ţi arată cărăruia spre podul natural. După 10 minute de coborât printr-o pădurice de frasin, dai într-o poiană, iar de aici trebuie să cauţi iarăşi o altă săgeată mică albastră. E undeva în dreapta. Dacă nimereşti cărarea potrivită, nu mai durează nici cinci minute şi ajungi chiar pe podul natural.

Răgazul de pe pod

Podul pare ca o şa gigantică a vreunuia dintre uriaşii despre care bătrânii spun că păzeau minele de aur din apropiere ale dacilor. Şaua e lungă de vreo 20 de metri şi lată de vreo 12. Pe ea au crescut între timp copaci ale căror frunze, ferite de vânt, se îngălbenesc nemişcate în soarele slab de octombrie. Aici simţurile-ţi sunt solicitate la maximum.

E aproape linişte. Cu o ureche auzi apa cum intră sub pământ într-o parte, iar cu cealaltă, o auzi cum iese învolburată în cealaltă parte. E un fel de stereofonie creată aici de pârâul Uibăreştilor, care în milioane de ani a creat şi o zonă de chei, printre stânci, iar unde nu a mai putut să le despice a intrat pe sub ele şi şi-a găsit drumul spre aval.

Spactacolul de sub stâncă

De pe şaua uriaşă poţi coborî pe ambele laturi ale podului. Cărarea spre cea din amonte e destul de abrubptă, dar drumeţii care frecventează zona au săpat cu paşii câteva scări în pământ. Ca să vezi podul în toată măreţia lui trebuie să urci apoi pe cursul apei cel puţin până dai de un izvor captat în 1970 de nişte vânători de munte (după cum stă scrijelit în piatră - n.r.).

Te întorci apoi şi vezi cum un dinte gigantic de calcar este subminat de apă. Ai în faţă un perete înalt de aproape 30 de metri pe care apa l-a biruit. Pârâul intră pe sub el, lâsându-şi PET-urile aruncate în apă de săteni în barajul format de câteva trunchiuri de copac aduse de ultima viitură, îl traversează pe toată lăţimea sa de 45 de metri măsurată la bază, iar la ieşire, dincolo, un cub de piatră cu latura de trei metri îi schimbă brusc cursul spre stânga.

Înainte de a ieşit de sub "pod", apa a săpat câteva mici grote în pereţi, iar în partea din stânga a "tunelului" a meşterit frumos calcarul, lăsându-l sub forma solzilor unui balaur. Doar vara, când apa este mică, poţi trece pe sub pod. Cărarea de pe pod spre latura din aval e străjuită de o stâncă înaltă de şase metri, care iese din pământ exact ca lama unui topor. Ai astfel impresia că uriaşul şi-a lăsat în acelaşi loc şi şaua, şi arma.

Odată ajuns jos, constaţi că apa trece pe sub pod coborând în patru trepte, iar solzii de balauri pe care i-a ascuţit în timp sunt acum şi mai mari.

Unităţi de cazare la 15 kilometri distanţă

Podul natural Grohot este situat în treimea superioară a Cheilor Uibăreştilor, în comuna Bulzeştii de Sus, judeţul Hunedoara. Geologii spun că cei 45 de metri săpaţi de apă pe sub pod sunt doar o parte din peştera care a existat aici iniţial. Obiectivul este inclus într-o rezervaţie naturală cu suprafaţa de un hectar, care cuprinde podul în sine precum şi varietatea de plante care cresc pe suprafaţa calcaroasă a zonei.

• Turiştii care doresc să viziteze Podul Grohotului se pot caza la pensiuni în comuna Baia de Criş (la 15 kilometri distanţă) sau în oraşul Brad (la 20 de kilometri distanţă).
• Preţurile de cazare, pentru o persoană, sunt cuprinse între 80 şi 150 de lei pe noapte.

MEHEDINŢI

"Podul lui Dumnezeu" de la Ponoarele

În apropiere de localitatea Baia de Aramă, situată la graniţa dintre judeţele Mehedinţi şi Gorj, se află un alt pod natural spectaculos, creat de natură dintr-o lespede mare de calcar. Podul natural de la Ponoarele, denumit de localnici "Podul lui Dumnezeu", are 30 metri lungime şi o lăţime de 13 metri, iar pe deasupra lui trece şoseaua Baia de Aramă - Băile Herculane.

Potrivit geologilor, "Podul lui Dumnezeu" este al doilea pod natural ca mărime din Europa şi este format dintr-o structură masivă de calcare stratificate în bancuri de 1-2 metri, arcada din aval aflându-se într-o stare de conservare naturală mult mai bună decât cea din amonte.

Podul este un vestigiu al Peşterii Ponoarele, format în urma surpării tavanului peşterii. De altfel, întreaga zonă face parte dintr-o arie protejată, turiştii putând vizita în imediata apropiere şi un impresionat câmp de lapiezuri, microforme de relief rezultate în urma coroziunii rocilor solubile de apele de şiroire. (Mara Popescu)