În ultimii 31 de ani, partidul Liberal s-a destrămat în aripi, s-a reunit, s-a rupt, s-a scindat când unii lideri au migrat ”Liberal-Democrat” spre partidul lui Traian Băsescu. Cel puțin două partide istorice au dispărut complet, social-democrat și țărănist, și, chiar dacă doctrinele lor lipsesc peisajului politic, circul își vede de spectacolele sale, distrând cu jonglerii publicul care nu observă locurile libere din manej.

Succesul tot mai clar al lui Florin Cîțu în cursa pentru conducerea partidului a mărit tensiunea dintre echipa lui și susținătorii (tot mai puțini) lui Ludovic Orban.

S-a ajuns la amenințări cu dezvăluiri și apoi la o pace/un armistițiu între cei mai vocali, Orban și Rareș Bogdan.

De rupt nu cred că se rupe partidul. Alianța de guvernare are un procent fragil de majoritate și nu riscă să piardă parlamentari. Dar și dacă ar risca, nu văd de ce ar face-o. Singurul rezultat clar va fi că, nemaiavând majoritate, vor abandona guvernarea în mâinile actualei Opoziții.

Să spunem că va câștiga Orban. Pleacă oamenii lui Cîțu? Unde? Într-o alianță minoritară cu USR? Pe de altă parte, dacă Orban pierde, pleacă? Unde, alături de PSD și AUR? Ce să facă acolo, între cei care au luptat să îl răstoarne?

Nu se rupe nimic, doar, după ce câștigă Cîțu, se rupe PNL de linia sa veche. Și asta nu înseamnă neapărat că va fi ceva bun.

În final, vreau să mă opresc la singura dezvăluire care a răzbătut în spațiul public, cea privind cedarea a trei ministere către USR, dorind să țină pentru el președinția Camerei Deputaților. Rolul informației era de a îndepărta de Orban filialele deja deranjate de ofensiva useriștilor. Poate a avut efect, dar mie mi se pare o dezvăluire ipocrită. Orban a fost motorul alianței cu USR, fostă PLUS, sau președintele Klaus Iohannis, care a ieșit, imediat după alegeri, și a spus că vede o singură alianță posibilă, cea care va ține PSD ”departe de decizia politică”? Ce marjă de negociere sau de presiune aveau echipele de negociere? Niciuna.