Potrivit surselor „Evenimentului zilei”, pentru a-şi atinge obiectivul, Orban intenţionează să facă public un sondaj intern care prezintă procente de toată jena în dreptul lui Blaga şi Antonescu.

Reglări de conturi

Aceleaşi surse ne-au precizat că Ludovic Orban doreşte impunerea a şapte nume pe lista pentru Parlamentul European: Cristian Buşoi, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Siegfried Mureşan, Mircea Hava, Daniel Buda şi Marian- Jean Marinescu. Pentru a fi posibilă această componenţă – calculele interne susţin că doar şapte poziţii sunt eligibile! – Orban depune eforturi susţinuite cu scopul de a se lepăda de Blaga şi Antonescu (ambii fiind percepuţi drept rivali). Vă amintim că Blaga s-a erijat, în iulie 2018, în vârf de lance al grupării foştilor PDL-işti din PNL, organizând o şedinţă sfidătoare la sediul central al liberalilor, şedinţă de care Ludovic Orban a aflat din presă. Sursele EVZ susţin că foştii PDL-işti au refăcut „tandemul de aur” Blaga-Flutur, care este resimţit drept „subversiv” de vechii liberali, aceştia din urmă suspectându-i pe oamenii celor doi că intenţionează să saboteze PNL la europarlamentare, tocmai pentru a-l debarca pe Orban în urma unui rezultat nesatisfăcător.

Absenteismul, eterna problemă

Liberalul şi constituţionalistul Radu Carp susţine că singura soluţie pentru înfrângerea PSD la europarlamentare este favorizarea unei prezenţe la urne peste medie. „Singura miză a alegerilor pentru PE este participarea la vot. La o participare standard, cea de medie UE și cea de medie dintre scrutinurile precedente din România, PSD va avea un scor între 35 și 40 %. O participare mai mare ar fi asigurată doar dacă se va organiza simultan un referendum, inițiat de președintele Iohannis. La o participare între 35 și 40%, datorată suprapunerii cu un referendum, PSD scade sub 35%, iar partidele anti-PSD (PNL, USR, PLUS, Pro România) pot avea, cumulat, peste 50%. Din acest motiv majoritatea parlamentară dorește modificarea Legii nr. 3/2000”, scrie Radu Carp.

La mâna CCR

Totodată, constituţionalistul avertizează că, în pofida unei sesizări din partea lui Iohannis, nu va exista nici cea mai mică garanţie că, în actuala componenţă, CCR va permite organizarea simultană a europarlamentarelor şi a unui referendum naţional. Pe de altă parte, insistă liberalul, mai există o problemă spinoasă: opoziţia nu a parafat nicio strategie pentru contracararea PSD. „Președintele Iohannis o va contesta desigur la CCR. Nu sunt sigur că în actuala componență CCR își va respecta propria jurisprudență care permite organizarea simultană a alegerilor pentru PE și a unui referendum național. Ceea ce nu înțeleg absolut deloc este de ce în acele localități controlate de partidele din opoziție nu se intenționează (deocamdată!) organizarea de referendumuri locale care ar mări participarea la vot și ar scade procentul PSD. A aplica o asemenea soluție înseamnă a avea o strategie”, explică Radu Carp.

Gâlceava lui Cioloş cu USR

La rândul lor, USR-iştii mizează pe trei-patru mandate la Bruxelles – prime nume de pe lista provizorie fiind Cristian Ghinea, Clotilde Armand, Nicolae Ştefănuţă şi Vlad Botoş. Ex-premierul Dacian Cioloş intenţionează să intre în cursa pentru Bruxelles, având şanse să câştige un mandat pentru PLUS. Potrivit surselor „Evenimentului zilei”, negocierile dintre Cioloş şi USR privind eventualitatea deciderii unei liste comune pentru PE au eşuat lamentabil – de altfel, în lipsa unui partid, Cioloş era principalul interesat în perspectiva unui astfel de mariaj. Însă existenţa unor certe vase electorale comunicatoare, cât şi apariţia PLUS au îngropat total acest proiect. PNL îşi doreşte ca Cioloş şi USR să candideze separat în speranţa că o se le înghită mai repede, în urma unor rezultate slabe. La ALDE, unicul candidat 100% sigur este Norica Nicolai, dar şi fostul ministru Ovidiu Silaghi se pregăteşte pentru o candidatură.

Creţu pleacă la Ponta

Surse din PSD susţin că Rovana Plumb (Fonduri Europene), Carmen Dan (Interne) şi Claudiu Manda (preşedintele Comisiei pentru controlul SRI) dau din coate pentru a se impune pe lista pentru PE. De notat că în prezent PSD are 16 eurodeputaţi. Un nou mandat la Bruxelles este dorit şi de Ioan Mircea Paşcu şi Dan Nica. Totodată, Liviu Dragnea nu vrea să-i ofere o poziţie eligibilă comisarului european Corina Creţu În aceste condiţii, Creţu (aflată în plin război cu Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov şi Codrin Ştefănescu) e pe cale să se înregimenteze în Pro România, pentru a candida la PE, gruparea lui Ponta sperând la trei viitori europarlamentari.

Te-ar putea interesa și: