Au răspuns firmele care au primit ordin să răspundă pozitiv. Ce firmă serioasă, angajată în bătălia pentru supraviețuire din capitalism își poate permite să-și plătească salariații fără ca aceștia, în loc să vină la serviciu, să meargă să demonstreze pentru Cosette Chichirău? USR e condus de un anume Tudor Barna, care a transformat un partid, în disprețul votului primit sau mai degrabă furat de la PNL, într-un circ ambulant prin Parlament. O minimă luciditate ar fi trebuit să-i șoptească lui Tudor Barna două lucruri simple:

Că regimul Nicolae Ceaușescu practica scoaterea oamenilor din producție pentru a merge la manifestații.

Că într-o țară al cărei cancer e căutarea oricărei șmecherii prin care salariatul să nu muncească a îndemna firmele să dea liber pentru ca angajatul să meargă la hăulit TeFeList înseamnă un atentat la sănătatea morală a națiunii. PNL a depus Moțiunea de cenzură în scopul mai mult decît clar de a da jos Guvernul PSD-ALDE.

Pentru ca o Moțiune de cenzură să treacă e musai ca partidul care o depune să beneficieze de majoritatea voturilor din Parlament. Dacă partidul nu deține această majoritate în urma alegerilor sau a mișcărilor postelectorale din Parlament, atunci, în perspectiva Moțiunii trebuie să purceadă la negocieri intense cu alte grupuri parlamentare. Marian Sultănoiu a realizat în Gîndul o excelentă radiografie a procesului prin care PNL putea da jos Guvernul Dăncilă. Dacă Ludovic Orban se consacra negocierilor atente cu diferite partide și chiar cu grupuri din PSD, nu era exclus ca Moțiunea să treacă. Negocierea în vederea răsturnării Guvernului e unul dintre cele mai exersate mijloace de luptă parlamentară. Așa a ajuns în Spania Partidul Socialist Muncitoresc să dea jos de la putere Partidul Popular fără a deține majoritatea prin alegeri.

Lui Ludovic Orban nu i-a trecut prin cap să purceadă la această activitate elementară. Ludovic Orban nici nu s-a gîndit la așa ceva. Principala sa preocupare a fost de a folosi mișcările de stradă pentru doborîrea Guvernului Dăncilă. Mișcările de stradă și dacă ar avea prospețimea din ianuarie 2017 nu pot da jos o majoritate parlamentară în genul celei întruchipate de PSD-ALDE. Poate că în alte locuri din lume, unii parlamentari ai Puterii, simțind puternic presiunea Străzii, s-ar fi grăbit să voteze Moțiunea. La noi însă n-a fost vorba de așa ceva. Și atunci de unde și pînă unde a socotit Ludovic Orban că-și poate permite să nu negocieze și să lase căderea Guvernului pe seama Străzii?

Ne răspunde Dacian Cioloș.

Dacian Cioloș, șeful unui partid care există doar pe pagina sa de facebook și în sondajele domnului Marius Pieleanu, a scris pe pagina sa de facebook următoarele:

„După condamnarea lui Liviu Dragnea, majoritatea PSD-ALDE amenința furios și cu disperare că va modifica repede codurile penale prin Ordonanță de Urgență. Între timp dorința lor de a merge „pînă la capăt” s-a ciocnit de reacția fermă a cetățenilor. După ce presiunea publică a crescut pare că li s-au cam înmuiat picioarele și sunt pe cale să renunțe la ideea unei OUG dar și la cea a asumării răspunderii guvernului în parlament pentru aceste modificări.

Asta arată că mobilizarea publică nu e în zadar și că puterea actuală continuă să se teamă de reacția străzii, a cetățenilor care nu sunt de acord cu furtul și legile trecute pe repede-înainte cu consecințe grave.”

Scrierea lui Dacian Cioloș a fost preluată imediat de Divizia Presă sub semnul Ordinului pe unitate:

Să facem surîsul Giocondei din orice sughiț al lui Dacian Ciloloș!

Dacian Cioloș se manifestă ca șef de partid doar scriind pe facebook. Oricît de mult ar fi ajutat de Băieți pentru ca o zicere de a sa să pară mai răspîndită pe Internet decît o replică din Cicero, Dacian Cioloș n-are cum să trimită în Parlamentul european, după alegerile din 2019, nici măcar o jumătate de deputat. Cu toate acestea el continuă să se iluzioneze că activitatea sa pe facebook poate ține loc muncii herculiene de organizare a unui partid cu structuri aproape în toate localitățile țării. Sub acest semn, Dacian Cioloș e autorul multor năzdrăvănii, printre care la loc de frunte se situează cererea sa de alegeri anticipate. Păi cum să ceară așa ceva un domn care nici măcar nu și-a înregistrat partidul, formațiunea invocată de Dacian Cioloș și de sondajele menite să-l sperie pe Klaus Iohannis fiind doar în închipuirea lui Dacian Cioloș?

Nu știu motivele pentru care Liviu Dragnea a dat înapoi. Nu excludem ipoteza unui refuz al lui Călin Popescu Tăriceanu, politician destul de înțelept pentru a evita să intre în gard de mînă cu Liviu Dragnea. Sigur e că Liviu Dragnea n-a dat înapoi din cauza Mișcărilor de stradă.

Dacian Cioloș a născocit cauza asta, pentru că o altfel de politică decît cea TeFeList e incapabil s-o facă. Lipsit de carismă, comod pînă la lene, atins de morbul de starletă cu orice preț, el continuă să creadă că va ajunge la Putere în urma unui miting în Piața Victoriei, adus de acasă pe umeri la Guvern, de protestatari și înfipt direct în fotoliul de premier.

Nenorocirea e că și Ludovic Orban, președintele unui partid care ar trebui să fie alternativă la PSD, împărtășește iluzia lui Dacian Cioloș. Căderea Moțiunii de cenzură a PNL e o strălucită dovadă că parvenirea la putere se face prin intermediul Străzii doar în țările bananiere. În cele cu democrație minim consolidată, principalul mijloc de luptă politică rămîne bătălia în Parlament și în consiliile locale.

Cea mai bună dovadă:

Moțiunea PNL a căzut miercuri în Parlament.

Strada s-a dat și ieri în stambă. În jurul Parlamentului au venit două mii de persoane. Cam aceleași care vin și la demonstrațiile din Piața Victoriei. Vedetele sînt aceleași. Zicerile vedetelor sînt aceleași: înjurături pur și simplu și înjurături clișeu. Figurația e aceeași: gesturi provocatoare, pentru a fi date pe televiziunile de știri, cartoane, fotografii, hăuliri.

În Parlament s-a repetat spectacolul din stradă, penibil pe rupte. Dacă în stradă spectacolul are cît de cît autenticitate, susținut de burtă verzimea din Parlament e fals, artificial.

Televiziunile de știri au transmis, prin fătuce gîfîinde, reportaje de la fața locului. Presa prezidențială a titrat din nou Arde țara! Țara în stradă! Pentru a lăsa impresia unui opintit național. Presa proGuvern a făcut mare caz de războiul româno-român.

Superb spectacol!

Numai că în Parlament Moțiunea a căzut.

Guvernul PSD-ALDE a rămas mai departe la Piața Victoriei.

N-ar fi fost mai bine, oare, dacă energia cheltuită pentru zarva din stradă ar fi fost folosită de PNL pentru a obține o majoritate la vot?