Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu revine în paginile „Evenimentului zilei” cu o nouă rubrică. În fiecare marți veți putea citi diagnosticul pe care „Chirurgul politic” îl va pune pe cele mai importante evenimente ale săptămânii

Dihonia la liberali înainte de guvernare

Singura știre care a trecut de Consiliul Național al „noului PNL” au fost huiduielile primite de Atanasiu ca sancțiune pentru declarațiile sale deloc măgulitoare despre foști lideri PDL.

În PNL nu e liniște, iar ceea ce iese la suprafață, din când în când, sunt simptomele unei bătălii surde pentru împărțirea influențelor politice în teritoriu.

Tensiunile sunt expresia discrepanței între forța politică a celor două partide (aproximativ egală) și criteriul „administrativ” impus în negociere de vechii liberali. Beneficiari ai șireteniei lui Antonescu, care a lăsat PNL o zestre considerabilă în număr de primari, consilieri și președinți de CJ, după ruperea USL, liberalii Alinei Gorghiu sunt net avantajați de criteriul „administrativ” în fața liberalilor lui Blaga.

În rest, programul de guvernare, altfel stufos și plin de generalitățile electorale obișnuite, urmează să fie disecat de presă în săptămânile care urmează, înainte de moțiunea de cenzură, ale cărei șanse să treacă sunt extrem de mici, având în vedere tema deloc plăcută potențialilor aliați, de exemplu, UDMR. E vorba de votul prin corespondență.

Spirala populismului și raportul Miclea

La doar o zi după ce Mircea Miclea a analizat rezultatele evaluărilor elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, un accident stupid a declanșat spirala populismului înaintea anului electoral 2016.

Dublarea alocațiilor pentru copii, inițiată de liberali și votată voios cu unanimitate în Parlament, arată lipsa de viziune a clasei politice și iresponsabilitatea deciziilor colective. Miclea constată că elevii din mediul rural sunt condamnați la eșec din cauza discrepanțelor uriașe dintre școlile de la orașe și cele de la sate.

În loc să distribui egal jumătate de miliard de euro (pe care guvernul nu îi are) pentru toți copiii, nu era mai rațional să dirijezi banii ăștia spre educația elevilor defavorizați din mediul rural?

Dacă tot împrumuți bani, nu e mai bine să-i investești în viitor? Incidentul cu femeia sinucigașă, care n-a beneficiat de o plasă de siguranță, atunci când s-a aruncat în gol arată, într-un mod mai general, că singura plasă de siguranță întinsă de politicieni oamenilor în nevoie este năvodul electoral de pescuit voturi.

Alegeri fără vechii generali

Alegerile de anul viitor vor arăta cu totul altfel decât ne-am obișnuit. Săptămâna trecută, două figuri emblematice pentru campaniile electorale făcute „bătrânește” au intrat în colimatorul justiției.

E vorba de Liviu Dragnea și Vasile Blaga. Primul a fost deja sacrificat de partid după condamnarea cu suspendare primită în dosarul referendumului. Numele celui de-al doilea a apărut suspect de des, doar în două zile, în denunțurile unor apropiați, Vâlcov și Neicu, iar ginerele său a fost deja arestat printr- o decizie judecătorească. N-ar fi exclus ca Blaga să devină el însuși, curând, victima criteriilor de integritate proaspăt votate de liberali.

În același timp, Mazăre a demisionat din funcția de primar, Nichita a fost suspendat, iar Cristian Poteraș, fost primar al sectorului 6, a primit opt ani cu executare. Toate aceste semnale au produs deja un cutremur în administrația locală și în staff-urile partidelor mari și n-ar fi exclusă surpriza ca mai mulți primari în funcție, deși avantajați de legea cu votul într-un tur, promulgată de Iohannis, să renunțe la candidaturi pentru o mai sigură imunitate parlamentară. În orice caz, multe municipii reședință de județ nu vor mai avea un favorit dinainte cunoscut, iar puterea baronilor județeni, tot prin noua lege electorală, va descrește considerabil, aceștia devenind prizonierii negocierii între partide.

Suveranitatea poporului scoasă la mezat

O știre destul de puțin comentată este înțelegerea din biroul lui Zgonea, între liderii PSD și PNL, pentru un număr de 455 de parlamentari la următoarele alegeri legislative. Asta înseamnă, de fapt, desconsiderare flagrantă opțiunii românilor pentru 300 de parlamentari, exprimată la referendumul valid 2009. Târgul între partidele dominante arată, de fapt, frica actorilor politici de o nouă cenzură a CCR, deja exprimată o dată în iunie 2012. Dacă nici Iohannis nu va găsi de cuviință să trimită legea alegerilor parlamentare la controlul de constituționalitate, putem considera că democrația a făcut un uriaș pas înapoi.

Tăriceanu lasă din brațe PSD

O altă știre care a scăpat comentatorilor este legată de declarația liderului PC, Daniel Constantin, care anunță grăbirea fuziunii cu partidul lui Tăriceanu, PLR, și intenția ca noua forță politică să candideze pe propriile picioare în 2016, deci ca și competitor al partenerului de guvernare, PSD.

Motivarea CCR în cazul Șova tocmai ce a venit, iar Tăriceanu, în perspectiva planurilor de desprindere de imaginea PSD, probabil nu va mai da nicio mână de ajutor omului lui Ponta, pe cale să fie arestat, dacă Senatul va încuviința cererea DNA.