Vladimir Putin caută să declanșeze un nou război pentru a scăpa de presiunea occidentală din Ucraina, iar pentru aceasta cea mai potrivită este zona Balcanilor. Moscova face eforturi să provoace un conflict în fosta Iugoslavie, între Serbia și Kosovo. Este opinia unui analist politic sârb bazată pe evaluarea situației tensionate dintre sârbi și kosovari.

Rusia are nevoie de un război nou, care să abată atenția de la ceea ce se întâmplă în Ucraina și care să reducă presiunile occidentale asupra sa. Din perspectiva lui Vladimir Putin, cea mai potrivită zonă în care să declanșeze un nou conflict este granița sârbo-kosovară. Un război între Serbia și Kosovo, declanșat la acest moment, ar trece în plan secund ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Este opinia analistului sârb Orhan Dragaš, fondatorul şi directorul Institutului de Securitate Internaţională din Belgrad. El arată că ceea ce se dorea o operațiune specială a Rusiei durează de prea multă vreme, iar Putin are nevoie de o soluție pentru a ieși onorabil în termenii săi. De altfel, Moscova nu dă impresia că dorește o pace negociată cu Kievul, având în vedere felul în care se comportă pe scena internațională. Vladimir Putin nu pare interesat de o soluție de încetare a focului şi de instaurare a păcii.

În schimb, pentru a abate atenția de la ceea ce se petrece pe frontul ucrainean, caută activarea unor războaie noi, în alte părţi ale lumii. Vladimir Putin speră că, astfel, se va reduce sprijinul internaţional - financiar, militar şi moral - pentru Kiev. Iar odată cu reorientarea atenţiei şi a sprijinului într-o altă direcție, „operaţiunea militară specială” s-ar putea apropia de obiectivul urmărit de Moscova, scrie analistul sârb.

Dragaš a mai precizat că Moscova şi-a făcut speranţe în escaladarea crizei din Taiwan, în contextul vizitei şefei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi. Conducerea de la Moscova a sperat că Beijingul va declanșa o invazie pe insulă. Iar când a declarat că statul chinez „are dreptul să ia toate măsurile necesare pentru a-şi proteja suveranitatea şi integritatea teritorială”, Kremlinul nu a avut în vedere diplomația ci intervenția militară.

Vladimir Putin a sperat într-un război între Serbia și NATO

De asemenea, Rusia a fost implicată, în Balcani, în criza de zilele trecute, de la granița sârbo-kosovară. Și aici a încercat să declanșeze un război, incitându-i pe sârbi împotriva kosovarilor. Potrivit analistului, când sârbii din nordul Kosovo au organizat blocaje rutiere pentru a se opune înmatriculării maşinilor cu numere kosovare, Rusia a intervenit printr-o operațiune-hibrid la scară largă şi foarte agresivă. Moscova a încercat să exploateze tensiunile și să provoace vărsări de sânge care să ducă, într-un final, la război între Serbia și forțele NATO de menținere a păcii în Kosovo (KFOR).

Operațiuna, a mai remarcat analistul sârb, s-a desfăşurat prin lansarea unei cantităţi mari de dezinformare într-o perioadă scurtă. Moscova a difuzat ştiri false prin canalele sale mass-media despre un așa zis incindent, în care un sârb ar fi fost rănit la blocada de lângă Jarinje. Conform unei alte știri, armata sârbă şi-ar fi deplasat unităţile şi avioanele de-a lungul graniţei cu Kosovo, iar Priştina a plănuit un atac asupra sârbilor. Tot de la Moscova s-a transmis că forţele de securitate ale Belgradului au intrat deja în Kosovo etc. De asemenea, Moscova a prezentat trunchiat declaraţiile preşedintelui sârb Aleksandar Vucici. Aceasta, în timp ce îşi clama susţinerea faţă de Belgrad.

Amplă operațiune hibrid împotriva Belgradului

Informațiile false au fost distribuite prin intermediul unor site-uri, conturi pe reţelele de socializare şi canale private proruse cu sute de mii de urmăritori. Prin aceste canale de informare se urmărește manipularea și modelarea opiniei publice, de către organizaţii extremiste din Rusia şi Serbia în spatele cărora se află persoane ce au legături strânse la Kremlin. Cantitatea de dezinformare a fost atât de mare, încât o parte din ea a fost preluată de instituţii de presă din Serbia care au servit ca un canal suplimentar de răspândire a propagandei fabricate de Moscova.

În același timp, secretarul de presă al Kremlinului Dmitri Peskov, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe Maria Zaharcenko, ambasadorul rus la Belgrad, Aleksandr Boţan-Harcenko, și chiar liderul cecen Ramzan Kadîrov au întreținut situația tensionată. Analistul sârb susține că a fost vorba despre o operaţiune hibrid de amploare care a ameninţat serios securitatea Serbiei, interesele sale naţionale şi, în special, securitatea cetățenilor din Kosovo.

Sub tăvălugul zvonurilor, Ministerul sârb al Apărării a trebuit să iasă oficial și să nege orice intruziune în Kosovo.

Concluziile sunt amare pentru Serbia

În concluzie, Orhan Dragaš arată că Rusia este „un pericol evident pentru pacea mondială”. Kremlinul va căuta o cale de ieșire din războiul din Ucraina, care să-i fie  favorabilă ei, chiar dacă pentru a-și atinge obiectivul va fi nevoit să provoace noi războaie, în alte zone ale lumii. Iar pentru a-și atinge obiectivele nu va avea nici un pic de considerație față de celelalte țări, victime ale provocărilor sale. Nici măcar față de Serbia, pe care o consideră marele său prieten.

Rusia nu-și vede decât propriile interese, iar ceilalți actori politici, precum Belgradul, nu reprezintă decât simpli pioni pe care îi poate sacrifica oricând.

În Kosovo, situaţia rămâne tensionată, ca urmare a noilor reglementări amânate de Priștina, iar reinstuitea blocajelor nu este exclusă. Este de așteptat ca președintele sârb, Aleksandar Vucici şi premierul kosovar Albin Kurti să ajungă la o înțelegere pentru calmarea spiritelor, la întrevederea pe care o avea pe 18 august, la Bruxelles, a relatat analistul Orhan Dragaš, într-un articol publicat pe site-ul Euractiv.