Discuțiile, mai bine zis dialogul surzilor, au continuat duminică la Bruxelles între liderii europeni, în speranța de a evita un eșec în negocierea planului de recuperare post-coronavirus al blocului comunitar, care a dezvăluit diviziuni importante între state.
În a treia zi a unui summit programat să dureze două, după mai mult de 55 de ore de întâlniri, discuțiile celor 27, de mai multe ori amânate, au fost reluate în jurul unei mese în jurul orei 19:20 (ora 17:20 GMT).
Președintele Consiliului European, Charles Michel, mediatorul summitului, a multiplicat toată ziua întrunirile tête-à-tête sau în grupuri mici, cel mai adesea pe balconul biroului său, unde a fost instalată o masă lungă.
Rezultatul acestei reuniunii la nivel înalt, cea mai lungă a liderilor UE după summit-ul de la Nisa din 2000, privind o revizuire a tratatelor în cadrul extinderii către UE către est (patru zile și patru nopți), a rămas foarte incert.
Lucrurile se „mișcă încet”, a spus o sursă europeană.
Luxemburghezul Xavier Bettel, obișnuit cu summit-uri de șapte ani, a recunoscut că „a văzut rareori poziții atît de diametral opuse, pe mai multe puncte”.
Pe masa de negocieri, un fond constituit dintr-o capacitate de împrumut de 750 de miliarde de euro pentru a reînvia economia europeană, care se confruntă cu o recesiune istorică, susținută de bugetul pe termen lung al UE (2021-2027) de 1.074 miliarde de euro.
Ultimele discuții s-au concentrat în principal pe porțiile fondului de relansare care va fi dedicat subvențiilor, comparativ cu ceea ce ar fi oferit statelor sub formă de împrumuturi (și, prin urmare, rambursabile).
Așa-numitele țări „frugale” (Olanda, Austria, Suedia, Danemarca, cărora le este asociată Finlanda) favorizează împrumuturile și pledează pentru reducerea volumului total al planului.
Unanimitatea necesară a celor 27 de state membre face un acord deosebit de dificil de obținut. Mai ales că nu este singurul punct de fricțiune în negocieri.
Printre acestea, se află legătura dintre vărsarea ajutoarelor și respectarea statului de drept, ceea ce irită în special Budapesta și Varșovia, aflate în prezent în colimaul UE.
Primul ministru ungar Viktor Orban s-a opus cu fermitate acestui tip de măsurin duminică dimineață, în timpul unei declarații de presă.
El a acuzat pe omologul său olandez că vrea să „pedepsească financiar” Ungaria.
Acest tip de măsuri ar putea penaliza guvernul apreciat ca naționalist și tot mai autoritar al lui Orban dacă omologii săi europeni consideră că presupusul său atac asupra mass-mediei libere și a standardelor democratice este în contradicție cu valorile europene.
În ceea ce privesc subvențiile, Franța și Germania vor să le fie dedicate o parte substanțială din bugetul de relansare, în spiritul fondului de 500 de miliarde pe care și-l propuseseră la jumătatea lunii mai.
Cele două țări susțin ca suma planificată pentru un sprijin direct pentru planurile de reformă naționale este de 325 miliarde de euro, ca în ultima propunere, potrivit unor surse europene.
„Frugalii” au sugerat duminică seară, în reuniunea specială a Consiliului European de la Bruxelles, o scădere a valorii pachetului general de relansare economică de la 750 de miliarde de euro la 700 de miliarde de euro, în scopul deblocării discuţiilor dintre liderii statelor membre, au declarat diplomaţi europeni, pentru dpa, scrie Agerpres.
Potrivit propunerii, jumătate din aceste 700 de miliarde de euro ar urma să fie plătite ca granturi, iar cealaltă jumătate ca împrumuturi.
Propunerea iniţială a Comisiei Europene pentru relansarea economiei europene afectate de pandemia de COVID-19 prevedea o valoare totală a pachetului de 750 de miliarde de euro, dintre care 250 de miliarde euro ca împrumuturi şi 500 de miliarde de euro ca granturi.
Sâmbătă, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus ca valoarea pachetului general de relansare economică prezentat de executivul comunitar să rămână neschimbată, dar valoarea împrumuturilor să crească de la 250 la 300 de miliarde de euro, iar cea a granturilor să scadă de la 500 la 450 de miliarde de euro.
Cancelarul german, Angela Merkel, a avertizat că este „posibil să nu se obțină niciun rezultat”, în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, a avertizat că „nu pot fi făcute„ compromisuri ”cu prețul „ambiției europene”.