După victoria sa în alegerile prezidențiale din SUA, Donald Trump și echipa sa vin cu o propunere șocantă pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar putea amâna aderarea Ucrainei la NATO pentru cel puțin 20 de ani în schimbul unui acord de pace. Planul prevede înghețarea războiului pe linia frontului actual și crearea unei zone demilitarizate. În timp ce Trump promite să oprească conflictul în 24 de ore, propunerile sale stârnesc controverse și nemulțumiri atât în Ucraina, cât și în rândul aliaților occidentali.
Aderarea Ucrainei la NATO, suspendată pentru două decenii?
Conform informațiilor apărute în presa americană, planul lui Trump ar include amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru cel puțin două decenii. Aceasta ar fi o condiție impusă pentru a obține un armistițiu și o posibilă încetare a ostilităților cu Rusia. Intenția președintelui ales ar fi ca Washingtonul să continue să ofere Ucrainei sprijin militar, însă cu condiția ca Ucraina să accepte această amânare pe termen lung și să înceapă negocieri de pace cu Moscova.
Propunerea a fost întâmpinată cu răceală de aliații occidentali, care susțin că Ucraina trebuie să-și păstreze opțiunile deschise în privința aderării la NATO. În același timp, mulți consideră că un compromis de această natură ar echivala cu o cedare în fața Rusiei, lucru care ar putea să afecteze grav securitatea regională și influența NATO în Europa de Est. Purtătorul de cuvânt al echipei de tranziție a lui Trump nu a oferit detalii suplimentare, dar ideea a declanșat deja reacții puternice din partea Kievului și a altor capitale europene.
Donald Trump și Volodimir Zelenski. Sursa foto: x.com
Crearea unei zone demilitarizate și o încetare temporară a războiului
Planul lui Trump include și crearea unei zone demilitarizate de-a lungul liniei actuale a frontului, care ar urma să fie monitorizată de trupe europene, în încercarea de a preveni noi ostilități între forțele ruse și ucrainene. Această zonă demilitarizată, care s-ar întinde pe o distanță de peste 1.300 de kilometri, ar fi o măsură temporară până la găsirea unei soluții politice durabile.
În luna iunie, doi dintre consilierii lui Trump, generalul în retragere Keith Kellogg și Fred Fleitz, au propus oprirea ajutorului militar acordat Ucrainei dacă aceasta nu acceptă să negocieze cu Rusia. Conform declarațiilor acestora, Statele Unite ar trebui să pună presiune pe ambele părți pentru a ajunge la un compromis, avertizând Rusia că, în cazul unui refuz, sprijinul militar pentru Ucraina va fi intensificat. Fleitz a declarat că Trump a fost deschis față de acest plan, însă nu a fost de acord în totalitate cu toate detaliile, potrivit Kyiv Independent.
Reacția Ucrainei și a aliaților la noua strategie a lui Trump
Încă de la lansarea ideii, atât Ucraina, cât și Moscova, au reacționat sceptic față de planul lui Trump de a pune capăt războiului în 24 de ore. Deși Kievul își dorește o soluție pentru conflictul devastator, refuză categoric să accepte ocupația rusă asupra teritoriului său. Ucraina a subliniat în repetate rânduri că nu va renunța la suveranitatea teritorială și nu va accepta un compromis care ar legitima ocuparea Crimeei și a regiunilor Donețk și Lugansk de către Rusia.
Președintele ales Trump și-a exprimat în repetate rânduri intenția de a scoate SUA din implicarea activă în conflictul din Ucraina, considerând că europenii ar trebui să preia o parte mai mare din responsabilitate. În acest context, planul său de a amâna aderarea Ucrainei la NATO este perceput de mulți ca o tentativă de a scădea implicarea Statelor Unite în regiune și de a evita escaladarea tensiunilor cu Rusia.
Această abordare este, însă, în dezacord cu pozițiile adoptate de actuala administrație americană, condusă de președintele Joe Biden, care și-a reafirmat constant sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei și pentru dreptul acesteia de a-și decide viitorul. Biden și alți lideri occidentali, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, s-au arătat rezervați în fața cererilor Ucrainei de a fi admisă în NATO, dar au respins ferm ideea unei „perioade de 20 de ani” fără acces la Alianță.