Modulul de asolizare din misiunea Chang’e 4 s-a plasat cu succes pe faţa nevăzută a Lunii joi dimineaţă în craterul Von Karman din bazinul selenar South Pole-Aitken (SPA), denumit după astronautul american Robert Grant Aitken şi aflat în apropiere de polul sudic al satelitului natural al Pământului. China a devenit astfel prima ţară din lume care a reuşit să plaseze cu succes un dispozitiv spaţial pe faţa nevăzută a Lunii, în cadrul unei misiuni ce face parte din ambiţiosul program spaţial al acestei ţări.

China a transportat la bordul sondei Chang’e 4 semințe de cartofi și semințele unui tip de creson sălbatic (Arabidopsis thaliana – înrudit cu varza și muștarul). Pe lângă acestea, pe Lună au ajuns pentru prima dată și animale – viermi de mătase, deocamdată în stadiu de ouă. Potrivit Livescience.com, experimentul are la bază ideea ca plantele să producă oxigen pentru viermii de mătase. În schimb, viermii vor „hrăni” plantele cu bioxid de carbon și nutrienți. Cercetătorii vor studia cu atenție dezvoltarea acestora, pentru a vedea dacă plantele pot trece cu succes prin procesul de fotosinteză și dacă acestea sunt capabile să crească și să înflorească în mediul de pe Lună.

 

Experiment în premieră

„Vrem să studiem respirația semințelor și procesul de fotosinteză pe Lună”, a spus Xie Gengxin, omul de știință care a gândit acest experiment, potrivit Xinhua, agenția publică de presă din China. Pentru acest experiment au colaborat nu mai puțin de 28 de universități chineze, sub îndrumarea Chongqing University. Semințele și viermii de mătase au fost plasați într-un cilindru de 0,8 litri, construit dintr-un aliaj de aluminiu.

Înăuntru, oamenii de știință au pus pământ, apă și nutrienți. Lumina soarelui va intra în cilindru printr-un „tub”. Întreg experimentul va fi observat cu ajutorul unor camere plasate în interiorul cilindrului. Cresonul a fost crescut cu succes și pe Stația Spațială Internațională. Rămâne de văzut însă dacă același lucru va fi posibil și pe partea îndepărtată a Lunii.

 

Faţa nevăzută a Lunii şi „Iepurele de jad”

Roverul Yutu-2, care face parte din misiunea chineză Chang’e 4, a lăsat prima „amprentă” a unui vehicul spaţial pe faţa nevăzută a Lunii, vinerea trecută. Roverul chinez, cunoscut şi sub denumirea „Iepurele de Jad”, a lăsat primele sale urme pe scoarţa selenară joi seară, după ce s-a separat cu succes de modulul de asolizare, a precizat agenţia de presă Xinhua.

Urmele lăsate de rover pe „solul lunar liber” au fost înregistrate de o cameră aflată la bordul modulului de asolizare, iar imaginile astfel obţinute au fost transmise pe Terra prin intermediul satelitului de comunicare Queqiao, au explicat cercetătorii de la Administraţia Spaţială Naţională din China (CNSA).

Sonda Chang’e 4, denumită după zeiţa Lunii din mitologia chineză, a purtat la bordul ei un modul de asolizare şi un rover autonom. Acesta din urmă are misiunea de a explora suprafaţa selenară şi de a realiza mai multe experimente ştiinţifice. Printre ele se află şi măsurarea conţinutului de apă din scoarţa Lunii şi a radiaţiei lunare, folosind un instrument creat de o echipă de cercetători germani.

 

Viermii de mătase, preferaţii cercetătorilor chinezi

În 2018, savanții chinezi au aunţut că au folosit tehnici de editare a genelor pentru a face viermii de mătase să producă mătase de păianjen, și au obținut randamente eficiente în comparație cu tentativele anterioare, scrie chinaro.ro Mătasea de păianjen este una dintre cele mai puternice și dure fibre naturale și are proprietăți mecanice superioare. Cu toate acestea, este greu de recoltat mătasea de păianjen în cantități mari prin creșterea păianjenilor, din cauza comportamentelor lor teritoriale și canibalistice.

Deoarece fibroina de mătase și proteina mătăsii păianjenului au anumite similiarități în structură, se aștepta ca viermii de mătase modificați genetic pot fi capabili să producă fibre de mătase de păianjen. Tentativele precedente au fost făcute pentru a introduce genele mătăsii de păianjen în viermii de mătase, dar viermii de mătase nu au reușit să producă eficient proteine de mătase de păianjen. Oamenii de știință de la Centrul pentru Excelență în Știința Plantelor Moleculare de la Institutul de Fiziologie și Ecologie a Plantelor de sub Academia de Științe Chineză au raportat un sistem de înlocuire a genei țintite la viermii de mătase pentru a-i face să producă mătase de păianjen cu înaltă eficiență.

 

Te-ar putea interesa și: