Două tipologii total opuse oferite românilor într-o singură zi. Joi, 15 iulie. Ironia sorții le-a așezat astfel încât oamenii să discearnă între cele două. Sau măcar să le compare.

Ora 10.15. Un pilot american al unui elicoper de luptă Black Hawk a evitat cu toate puterile o prăbușire care ar fi putut cauza morți și explozii necontrolate în mijlocul Bucureștiului. A aterizat de urgență în sensul giratoriu din Piața Charles de Gaulle

Pilotul și-a manevrat elicopterul care s-a defectat în zbor, cu o îndemânare remarcabilă, fără a provoca nici o victimă. Doar două mașini au fost ușor avariate. De sânge rece au dat dovadă și doi polițiști rutieri tineri care au intervenit rapid. Au oprit traficul aglomerat din zonă pentru a-i permite pilotului să aterizeze în siguranță pe șosea, prevenind astfel dezastre iminente.

“Profesionalismul pilotului american a evitat o tragedie. Pilotul american este un căpitan foarte tânăr, îi tremurau picioarele și mâinile, era foarte emoționat dar a avut situația sub control. A luat o decizie care a salvat vieți, elicopterul nu a avut o prăbușire controlată, ci o aterizare controlată. A fost evitată o tragedie în primul rând datorită profesionalismului pilotului american” a declarat Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Române, Viorel Pană.

Numele tânărului pilot american nu a fost făcut public. Se știu doar numele celor doi tineri polițiști români care au degajat salvator traficul din zona incidentului. Îi cheamă Beinur și Adrian, potrivit anunțului făcut de Poliția Română.

Întâmplarea, o premieră pentru români, coborâtă parcă din filmele americane, direct pe străzile din București, a produs emoții teribile martorilor în clipele în care viața s-a bătut cu moartea și a învins. Emoții care au dispărut ca un fum după finalul reușit. Spaimele oamenilor s-au descărcat în cascade de umor care au inundat tot internetul. E bine că românii știu să râdă, asta păstrează spiritul, sănătos.

Dar și mai bine ar fi ca românii să ia aminte de forța caracterului de care a dat dovadă pilotul care a evitat dramatic o tragedie de proporții. Elicopterul se putea prăbuși peste locuințele din zonă sau peste mașinile din trafic, cu urmări imprevizibile.

Ora 16.20. Liviu Dragnea a ieșit de la închisoarea Rahova. A fost eliberat condiționat după doi ani și 3 luni de detenție. Dragnea avea de executat 3 ani și 6 luni de închisoare.

A clipit ușor din ochi la ieșirea pe porțile închisorii. Soarele era puternic la ora aceea. Liviu Dragnea știa ce mise-en-place teatral i se pregătise. Fără emoții, și-a reintrat în vechiul rol cu aplomb. Parcă se afla la Congresul PSD și candida iar de unul singur, și nu la porțile închisorii de unde abia ieșise.

A fost întâmpinat ca la nuntă, de zeci de jurnaliști și de alte zeci de susținători dirijați de cel care i-a rămas veșnic credincios, Codrin Ștefănescu. Cu cămașă albă, moda lui preferată, cu mustața tunsă controlat și cu o atitudine războinică de parcă ar fi ieșit chiar atunci din fostul lui birou de șef  al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea a jurat hotărât, răzbunare. Tuturor.

Fostului său partid care acum este “unul de operetă condus de lași”,  șefilor PSD “care sunt în buzunarele SRI”, răzbunare împotriva DNA și împotriva  lui Klaus Iohannis. A certat și presa că “nu a păzit România” cât a fost el închis. De cine? De “dictatura feroce” a actualei puteri care “a  afectat serios libertatea de exprimare” și care “a amanetat viitorul României cu asemenea datorii“.

Românilor nu le-a vorbit ieri prin intermediul presei un  condamnat pentru corupție. Românilor le-a vorbit cel care se crede în continuare a fi  Izbăvitorul martir. Un erou. „Eu mă consider deținut politic pentru că am intrat nevinovat în închisoare.” “Acum România este sub dictatură. Voi reveni în politică dacă o să reușesc să răspund la două întrebări: dacă am cu cine și pentru cine. România este îngenuncheată de dorința de dictatură feroce a lui Klaus Iohannis. Mă doare sufletul de țară, nu de PSD.” Iar la final a amenințat fără scrupule pe toată lumea: ”De acum, o să tot vorbesc!”.

Lui Liviu Dragnea nu îi este interzis să facă politică  și să ocupe funcții în politică. Îi sunt interzise prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție dreptul ca până în 15 iulie 2024 să fie ales parlamentar, președinte de Consiliu Județean sau primar și dreptul de a ocupa funcții în stat.

Analitic vorbind, Liviu Dragnea nu mai are viitor în politică. A jucat și a pierdut. Ca în expresia uzitată nu doar în cazinouri ci și prin cancelariile occidentale: “Les jeux sont faits, rien ne va plus”. Jocurile sunt făcute, nu mai e nimic de făcut. Dar nimeni nu îl împiedică să încerce să-și facă un nou partid. Sau, să-și dinamiteze fostul partid, PSD. Și, probabil, va face el ceva. Altfel, se va sufoca.

Personaje ca Liviu Dragnea, dictatori mărunți dar rapace, nu au capacitatea de a-și recunoaște greșelile. Niciodată. Mereu, alții sunt de vină pentru ticăloșiile pe care le fac sau pentru ceea ce li se întâmplă lor.

Iar dacă cei din clasa politică și din sistem cu care Liviu Dragnea a împărțit puterea discreționară prin intermediul căreia a sufocat România,  transpiră azi în urma amenințărilor lui, să se descurce. Important este ca reglările lui Liviu Dragnea cu cei de pe lista lui să nu mai afecteze mersul țării. A fost de ajuns. Ce mai pot câștiga acum românii  din telenovela anunțată, “Răzbunarea lui Dragnea”? Informații despre culisele murdare ale puterii și spectacol. De cumpărat popcorn!

Adevărații eroi sunt rezonabili în manifestările publice. Sunt chiar prea discreți. Și mulți rămân necunoscuți din acest motiv. Ei își savurează măreția în cercul lor intim. Nu suportă exhibiționismul. Știe cineva cum arată sau cum îl cheamă pe pilotul american care ieri, 15 iulie, a evitat in extremis o tragedie care ar fi putut costa cine știe câte vieți?

Oamenii înregistrează eroii pe moment, într-un flash de memorie. Apoi îi uită, în avantajul personajelor ostentative care umplu scena ori doar cu zgomote, ori cu fapte care produc răni.

Cine cred românii că merită apreciere și recunoștință dintre cele două tipologii care ieri au marcat spațiul public?