Nu Rusia și armata sa reprezintă amenințarea principala la adresa Alianței Nord-Atlantice, ci tendințele autoritare din țări membre precum România, Turcia și Ungaria, se arată într-o analiză a revistei americane National Interest.
În primul rând, atrag atenția jurnaliștii americani, doar patru țări din cele 28 de membre ale alianței și-au pus în practică angajamentul de a aloca bugetului militar cel puțin doi la sută din PIB, și anume SUA, Marea Britanie, Grecia și Estonia, și sunt slabe șanse ca altele să le ia exemplul.
În al doilea rând, în rândul Alianței au apărut fisuri majore cu privire la modul în care blocul militar să se raporteze la Rusia, după agresiunea din Crimeea. Cehia și Ungaria, de exemplu, au pus sub semnul îndoielii eficiența sancțiunilor impuse de Occident Rusiei.
„O altă tendință care a atras atenția presei și care s-ar putea dovedi distrugătoare pentru NATO este apariția unor tendinței autoritare în unele țări membre, mai ales în România, Ungaria și Turcia. Președintele român Traian Băsescu, aflat la final de mandat, l-a acuzat pe rivalul său politic și posibilul său succesor, premierul Victor Ponta, că a fost agent sub acoperire la sfârșitul anilor ’90 pentru una din agențiile de spionaj ale țării. Aceasta este doar ultima acuzație de comportament dubios adusă de lideri politici și formatori de opinie marcanți în aparent democratica Românie”, se arată în analiza revistei americane.
Publicația americană recunoaște, totuși, că dovezile privind comportamentul nedemocratic în România pălesc în comparație cu situația din Ungaria unde premierul Viktor Orban duce o luptă împotriva organizațiilor care militează pentru drepturile omului, care seamănă cu măsurile restrictive adoptate de regimul lui Vladimir Putin. „Premierul Orban acum laudă așa-zisele virtuți ale autocrației, dând exemplul Chinei, Rusiei și Turciei ca țări de succes pe care Ungaria trebuie să îl urmeze”, scriu jurnaliștii de la National Interest.
Situația din Turcia este și mai îngrijorătoare, subliniază revista, amintind de persecuțiile comandanților militari și asaltul asupra organizațiilor civile și presei. „Până și susținătorii de altădată ai lui Erdogan și ai Partidului Dreptății și Dezvoltării sunt acum denunțați drept dușmani”, scrie publicația, cu referire la Mișcarea Gullen, după numele fostului imam, acum exilat în SUA.
„Este însă tot mai dificil ca, în secolul XXI, Alianță să își întoarcă privire atunci când unul din membrii săi cade pradă impulsurilor dictatoriale. Ar fi mai mult decât jenant ca în sânul alianței să răsară o autocrație după modelul Putin. Dat fiind orizontul politic întunecat din România și regresul rapid spre autoritarism din Ungaria și Turcia, o criză majoră în rândurile Alianței pare iminentă. Oricât și-ar dori, administrația Obama și susținătorii NATO din SUA nu vor putea doar să își dorească să scape de această problemă”, conchide analiza semnată de Ted Galen carpenter, expert în relații internaționale al Institutului Cato.