PERICOL RADIOACTIV uriaş în România. GAZUL CRIMINAL cauzează leucemie, CANCER ŞI MALFORMAŢII. Autorităţile sunt ÎN ALERTĂ şi au luat PRIMELE MĂSURI

Pericol radioactiv uriaş în România.

Expunerea populaţiei la la radon, un gaz radioactiv care produce cancer şi leucemie, este unul dintre cele mai mari pericole la adresa sănătăţii românilor.

Conform Mediafax, pentru a limita efectele nocive, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca a lansat vineri un proiect cu finanţare europeană de dezvoltare a unor sisteme de reducere a expunerii populaţiei la radon.

Iniţiativa reprezintă o premieră în ţara noastră, care s-ar clasa pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte expunerea la radon.

Cea mai mare voce a României. A fost adulată în toată lumea, dar a murit în sărăcie şi uitare

Renunțarea la ora de vară, hotărâre istorică. Argumentele din spatele deciziei

“Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB a lansat un proiect cu finanţare europeană de aproape 9 milioane de lei, în premieră naţională, care prevede dezvoltarea unor sisteme inteligente integrate pentru monitorizarea, controlul şi reducerea expunerii la radon şi la alţi poluanţi casnici aerieni, din interiorul caselor şi al clădirilor. România, ca nivel de risc al expunerii la radon, cred că este pe primul loc în Europa, toate măsurătorile preliminare indicând acest lucru, astfel că e nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat. Radonul este recunoscut ca şi agent carcinogen sigur, care produce cancer bronho-pulmonar, dar şi leucemie, malformaţii la copii sau un sistem imunitar deficitar. Familiile din România respiră în interiorul caselor un aer viciat şi acuză probleme de respiraţie grave în ultimii ani, de când se aplică directiva de eficienţă energetică şi se construiesc case izolate, în care nu se mai respiră sănătos”, a spus Cucoş Dinu de la Universitatea Babeş-Bolyai.

În contiuare, autorităţile ar trebui să elaboreze o strategie naţională dedicată radonului şi care să includă elaborarea unei hărţi cu zonele de risc, dar şi o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi o parte de remediere a clădirilor existente, astfel încât să îşi alinieze legislaţia, începând cu 2018, la normele europene.