Salar de Uyunin este considerat unul dintre cele mai uluitoare și fermecătoare miracole ale naturii. Crusta de sare care îl acoperă datează încă din perioada preistorică, lăsată de evaporarea lacurilor.

În plin sezon „uscat”, temperaturile scăzute de -15 grade Celsius și vânturile puternice se manifestă, iar precipitațiile lipsesc cu desăvârșire. În ciuda acestor condiții meteorologice nefavorabile, profesorul francez Alban Tessier a vrut să demonstreze că barierele și dificultățile pot fi depășite.

„Alban Tessier, profesor nevăzător, a încheiat luni marşul de 140 de kilometri în Salar de Uyuni (…) pentru a demonstra lumii că limitările fizice nu reprezintă obstacole în calea reuşitei”, a transmis Ministerul Culturii din Bolivia, citat de AFP. Francezul, originar din Nantes (vestul Franței), a primit sprijinul mass-media al autorităților boliviene. Acestea au declarat că vor să facă cunoscută publicului minunea naturală, care este una dintre importantele atracții turistice ale Boliviei, precizează sursa citată.

Ajutat de un sistem GPS audio

Profesorul francez, cu deficiențe de vedere, a reușit această remarcabilă per formanță cu ajutorul unui sistem global de navigație prin satelit (GPS) auditiv. De asemenea, a fost prezentă o echipă de asistență, care l-a supravegheat de la distanța, cu scopul prevenirii unui posibil accident. Alban Tessier a călătorit în acest mod aproximativ 140 de km, dotat cu un cărucior pe roți ce conținea strictul necesar călătoriei, pe care l-a tras.

Pe lângă obstacolele provocate de lipsa vederii, francezul a trebuit să îndure condițiile climatice dure din deșertul de sare. Temperaturile din zona respectivă variază între -3 și 20 de grade Celsius, uneori ajungând și la -20 de grade Celsius, în timpul nopții. Profesorul a trebuit să îndure „vântul și frigul” pentru a își duce la bun sfârșit călătoria. Vizibilitatea în deșertul de sare este aproape zero, iar furtunile puternice de zăpadă nu sunt fenomene neobișnuite.

 

Suferă de o boală degenerativă

Drumul, ce a luat sfârșit luni, a fost presărat cu dificultăți. Vineri, echipamentul electronic a avut de suferit din cauza vremii, Tessier fiind nevoit să apeleze la dispozitivele de rezervă, a declarat ministerul bolivian. Profesorul francez suferă de retinopatie pigmentară, o boală genetică degenerativă a ochiului care evoluează în orbire.

Confruntat cu posibilitatea de a rămâne complet nevăzător, din cauza acestei boli, profesorul s-a decis să își petreacă puținul timp rămas traversând cea mai mare întindere de sare. Conform guvernului bolivian, Tessier a vrut să demonstreze că persoanele ce suferă de dizabilități sunt apte de reușite admirabile.

 

Unde se află cele mai impresionante deșerturi de sare

Deșertul Salar de Uyuni reprezintă una dintre cele mai mari rezerve de litiu de pe Terra, întinzându-se pe o suprafață de 10.582 km pătrați și situându-se la o altitudine de 3650 m.

Localizat în emisfera sudică, deșertul constituie un loc de extracție pentru sare și litiu- elementul ce se folosește în alimentarea gadgeturilor (telefoane, laptopuri), dar și mașinilor electrice. De asemenea, în timpul perioadelor bogate în precipitații, lacurile din apropiere se revarsă pe crusta de sare de câțiva metrii grosime. Acest fenomen natural oferă o priveliște uimitoare: balta azurie se reflectă în stratul subțire de apă, dând impresia că cerul și pământul se unesc.

Deși Salar de Uyunin este cel mai mare deșert de sare, asta nu înseamnă că este singurul. Deșerturile de sare se află printre cele mai vechi forme de relief, formându-se în epoca preistorică. Geneza acestora se datorează dispariției marilor lacuri de sare.

Deșertul Marelui Lac Sărat, localizat în partea nordică a statului american Utah, a apărut la sfârșitul perioadei glaciare. În urma secării lacului „Lake Bonneville” a lăsat în urmă o „salină” imensă, ce strălucește puternic în soarele de la miezul zilei. Deșertul a început să apară în urmă cu 14.000 de ani, când schimbările climei au dus la evaporarea apei din lac.

Zona este populară pentru evenimentele de curse ce se desfășoară anual, precum „Speed Week”, „World of Speed” sau „World Finals”.

Bazinul Etosha, localizat în Namibia, mai este numit și „locul apei uscate”. Acestă poreclă se datorează întinderii de lut, încrustat cu un strat subțire de sare în timpul sezonului uscat. Acesta se transformă în apă bogată în minerale din cauza condițiilor climatice din sezonul ploios. La fel ca și Salar de Uyunin, Etosha oferă turiștilor o priveliște al unui cer „oglindit”. Cuvântul „Etosha” se traduce în „marele loc alb”.

 

Te-ar putea interesa și: