Procurorii DIICOT au declanșat, în această dimineață, o amplă operațiune care vizează activitatea infracțională a celebrului clan interlop ”Ștoacă”. În total au fost efectuate 57 de percheziții, 51 în București, șapte în județul Ilfov și una în Giurgiu, în total fiind vizate 35 de persoane care sunt implicate în aceste acțiuni infracționale.

Dosarul DIICOT vizează infracțiuni grave precum trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influență, trafic de persoane, trafic de minori,  înșelăciune, influențarea declarațiilor, cumpărare de influență, dare de mită.

În această dimineață au fost ridicate mai multe persoane și din Cluj Napoca, persoane care sunt victime ale clanului interlop sau au sprijinit activitatea infracțională a acestora, prin preluarea unor saloane de masaj, care mascau mai multe bordeluri clandestine.

Anchetatorii susțin că cei din clanul ”Ștoacă” s-au axat în ultimii ani pe infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, cocaină și heroină sau prostituție. ”Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor rețelei în a se implica în distribuirea pe piața neagră a drogurilor de risc, în special a heroinei și cocainei, s-a dovedit  o activare a unei noi generații, crescută și instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracțională a grupării, aceștia profitând de faptul că niciodată nu s-a reușit destructurarea completă a grupului, o parte din liderii rămânând în libertate”, susțin procurorii DIICOT.

Toți cei care au trecut pe la comanda clanului ”Ștoacă”, mai susțin procurorii DIICOT, au păstrat aceeași ideologie infracțională, în sensul că au urmărit în permanență să își ”asigure un standard de viață prin obținerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituției, aservirea tinerilor proveniți din familii destrămate și care să acționeze, la cerere, recurgând la fapte de violență, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mișcare”.

Jurământul tăcerii     Povestea clanului ”Ștoacă” seamănă tot mai mult cu cea a unei familii tipice de mafioți sicilieni. ”Urmare intervențiilor autorității judiciare și a faptului că cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă aceștia au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor acestora care  au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor. Astfel, liderii ”grupării Ștoacă” și-au crescut, educat și instruit copii sau persoanele aflate în relații de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ”jurământul” tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiționării acțiunilor infracționale de voința și știința persoanei care ocupă poziția de lider sau de persoană de încredere a acestuia”.

De asemenea, mai spun procurorii DIICOT, în anul 2017, clanul ”Ștoacă” a început să fie condus de un nou lider care printre alte sarcini a avut și obligația de a asigura traiul familiilor celor care au ”căzut” la închisoare, membrii ai clanuli. ”S-a reţinut  că noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de către predecesorii lor, astfel încât activitățile infracționale ale grupului să nu interfereze cu cele ale altor grupuri. S-a reținut că membrii grupării Ștoacă au rămas activi, ca și predecesorii lor, în sectoarele 4 și 5, pe piața drogurilor de mare risc”.

Heroină la bilă

Clanul își asigura existența în special din vânzarea drogurilor de mare risc. Astfel, un gram de cocaină era vândut cu 100 de euro, în timp ce o bilă de heroină costa între 30 și 40 de lei. ”Membrii implicați în traficul ilicit de droguri, au ales să obțină venituri din vânzarea cocainei și a heroinei preparate -în cantități mici-către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureștene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecția tranzacțiilor, iar pe de altă parte pentru  a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanțele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorități”.

Metoda ”lover boy”

Activitatea clanului aducea bani frumoși și din activitatea de prostituție. Procurorii DIICOT susțin că au probe care arată că această activitate era derulată în Cehia, Germania, Anglia,Scoția,Belgia sau Emiratele Arabe Unite. ”Cu privire la modalitățile în care membrii grupării și-au recrutat victimele exploatate ulterior prin obligarea la practicarea prostituției, s-a reținut predilecția acestora atât pentru inducerea lor în eroare, prin metoda ”lover boy”, cât și pentru violență atunci când acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al acetora”.

De asemenea, fetele care urmau să fie trimise la produs erau ”școlite” în mai multe locații din Cluj, București, Sibiu sau Constanța. ”Un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituției, a fost cel al saloanelor de masaj, în considerarea faptului că în astfel de locații se pot desfășura cu ușurință activități de proxenetism sub paravanul așa numitelor ”masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate ”întreținerea corporală”, inițial formal iar mai apoi chiar în calitate de administratori”, mai susțin anchetatorii.