Din initiativa Spaniei si a Luxemburgului, pe 26 ianuarie a.c. ne-am reunit la Madrid cei 18 care am ratificat Constitutia Europeana.

E bine sa reamintim ca reprezentam doua treimi din cele 27 de state membre ale Uniunii si mai mult de 270 milioane de cetateni europeni.

Dorim sa ajutam presedintia germana in dificila si fundamentala sarcina care o asteapta, cea de a gasi o iesire din impasul in care se gaseste in prezent procesul constitutional. De asemenea, dorim sa se faca auzita vocea noastra in discutia privind viitorul Europei, viitorul nostru colectiv. Pentru ca marea intrebare la care trebuie sa raspundem noi, europenii, nu este daca va continua sa traiasca Constitutia Europeana. Intrebarea fundamentala la care trebuie sa raspundem este: „Ce model de Europa dorim pentru secolul al XXI-lea?”. Sau, cu alte cuvinte, „ce dorim sa facem impreuna noi, europenii?”.

In aceasta lume din ce in ce mai globalizata si interdependenta, o Europa unita si cu forta de a actiona este mai necesara ca oricand. Cetatenii nostri, atasati modului lor de viata si celor mai europene valori, sunt preocupati de globalizare. Pentru a raspunde provocarilor si ingrijorarilor suscitate de aceasta, vom fi mai eficienti daca actionam la nivel european, si nu la nivel exclusiv national, in numeroase domenii cum ar fi munca, sanatatea, lupta impotriva terorismului si criminalitatii, emigratia ilegala, schimbarile climatice, saracia din lumea a treia sau siguranta energetica. In afara frontierelor noastre, Statele Unite, Rusia, China, Japonia, America Latina, Africa sau Asia solicita ca Europa sa participe activ la gestionarea marilor probleme si dezbateri ce divizeaza planeta noastra.

De catva timp insa, Europa nu  este la inaltimea acestor provocari. Nu a actionat cu toata fermitatea si initiativa care se astepta de la o putere politica si economica si de la cel mai mare spatiu de libertate din lume. Mai multi factori, unii reali, altii fictivi, au contribuit la semanarea delasarii si apatiei. Fragilei cresteri economice i s-au adaugat temerile dezradacinarii si a pierderii locurilor de munca, temerile fata de o extindere prost explicata si permanentele critici adresate Bruxelles-ului, considerat responsabil de tot ceea ce pare negativ.

Astazi, unii cred ca exista prea multa Europa si cer renationalizarea politicilor, reducerea legislatiei comunitare si revenirea la identitatile nationale. Ar fi o intoarcere inapoi fara viitor. Noi, dimpotriva, credem ca este nevoie de o Europa mai buna, capabila sa actioneze in mod mai coordonat si eficient, si care sa dispuna de politici comune, cum ar fi, de exemplu, in domeniul emigratiei sau energetic. Aceste probleme cu care se confrunta zilnic cetatenii nu se pot solutiona exclusiv la nivel national.

Constitutia Europeana s-a negociat pentru a intari capacitatea de initiativa a unei Uniuni mai numeroase si intr-o lume mai complexa. Textul tratatului defineste modelul de Europa despre care cele 18 tari reunite la Madrid cred ca trebuie sa fie baza pentru viitor, un model care se poate sintetiza in patru idei.

1. O Europa politica si cu politici comune. Nu ne putem resemna ca Europa sa fie doar o mare piata sau o zona de comert liber. Avem nevoie de o Europa care sa fie protagonist si nu doar simplu spectator. Care sa apere valorile si interesele noastre. Care sa-si protejeze cetatenii dandu-le mai multa siguranta inauntru si in afara frontierelor sale. Dorim o Europa politica insa care sa vorbeasca cu o singura voce, cu un ministru al afacerilor externe si un servicu extern comun.

Dorim o Europa care sa beneficieze de marea sa piata interna, dar care sa dispuna, de asemenea, de politici comune. Acestea sunt cele care aduc adevarata „valoare adaugata” pentru cetatenii nostri, ca in cazul politicii de coeziune economica si sociala, a politicii de protejare a mediului inconjurator, a politicii agricole, comerciale, concurentiale, de pescuit, de transport. Dar trebuie sa dezvoltam totodata politici in domeniul emigratiei, cooperarii politienesti si judiciare, energetic si schimbare climatica, politica externa sau de aparare.

2. O Europa a valorilor si solidaritatii.Sunt principiile si valorile cele care ne unesc: respectul demnitatii umane si a drepturilor omului, libertatii democratiei, Statul de Drept, egalitatea intre femei si barbati. Aceste valori sunt baza identitatii noastre europene. Societatile noastre se definesc prin pluralism, nediscriminare, toleranta, dreptate, egalitate si solidaritate atat la nivel intern, in special datorita coeziunii economice si sociale si protectiei sociale, cat si la nivel international, prin politica comerciala, politicile de cooperare pentru dezvoltare, de aparare a drepturilor omului, de ajutor umanitar sau de prevenire a conflictelor.

3. O Europa a cetatenilor. Europa trebuie sa se apropie mai mult de cetatenii ei, sa le explice mai bine valoarea adaugata pe care politicile Uniunii o au pentru drepturile lor, pentru prosperitatea si securitatea lor. Europa nu trebuie sa fie sinonima cu birocratia; dimpotriva, mai intai trebuie sa deschida o cale mai ampla pentru participarea cetatenilor. Trebuie sa se bazeze pe dubla legitimitate a Statelor si cetatenilor. Trebuie sa dezvoltam si sa conferim un mai mare continut real conceptului de cetatenie europeana, care are o considerabila incarcatura de viitor. Carta drepturilor fundamentale si initiativa legislativa populara sunt exemple bune ale progreselor pe care le aduce Tratatul constitutional in acest domeniu. Europa se va face cu cetatenii ei sau nu se va face.

4. O Europa mai eficienta, mai transparenta si mai democratica. Europa a fost atractiva pana in prezent deoarece a fost eficienta. Avem nevoie de institutii puternice, democratice si eficiente care sa permita deciderea si punerea in aplicare a actiunilor si politicilor comune si sa dezvolte altele noi, respectand principiul subsidiaritatii. Daca cu 15 state membre era deja greu sa se adopte decizii in unanimitate, cu 27, unanimitatea, asa cum apare ea in tratatele actuale, este sinonima cu paralizia. Obiectivul nostru comun este deci extinderea folosirii majoritatii calificate si, de asemenea, simplificarea procedurilor astfel incat actiunea europeana sa fie mai pe intelesul cetatenilor. Cu acest obiectiv trebuie, de asemenea, sa implicam mai mult parlamentele noastre nationale, asa cum prevede Tratatul Constitutional.

Aceasta este propunerea noastra, o propunere deschisa dialogului si reflectiei cu statele care, dintr-un motiv sau altul, nu au ratificat tratatul. Dorim sa contribuim astfel la efortul pe care Germania il va depune in urmatoarele 6 luni de presedintie, pentru a iesi din starea de paralizie in care ne aflam. Odata depasite deceptiile si rezervele, este momentul ca statele membre ale Uniunii sa depaseasca impreuna dificultatile pentru ca Europa noastra sa fie la inaltimea provocarilor viitorului.