Până la sfârșitul acestui an, marina chineză va lansa cel de-al treilea portavion al său, posibil cu propulsie nucleară. Va avea o lungime de 320 de metri și un deplasament de peste 80.000 de tone.
În ultimul raport despre capacitățile militare ale Chinei pe care l-a prezentat recent Congresului, Pentagonul remarcă faptul că marina chineză este acum cea mai mare forță navală din lume, cu aproximativ 350 de nave, față de „doar” 293 pentru US Navy.
Cu toate acestea, dacă luăm în considerare tonajul, Statele Unite sunt încă în față, în special datorită celor 11 portavioane, care afișează fiecare un deplasament de aproape 100.000 de tone.
Cu toate acestea, este doar o chestiune de timp pentru China să depășească Statele Unite la acest parametru.
În timpul unei audieri parlamentare din 2018, amiralul Christophe Prazuck, fost șef de stast major al Marinei franceze, a indicat că Beijingul a construit, în ultimii patru ani, echivalentul flotei franceze. Și nu s-a oprit aici.
Astfel, în 2019, China a lansat noua navă de asalt amfibiu de tip 075D, cu un tonaj echivalent cu cel al modelelor americane din clasa Wasp (40.000 tone). De îndată ce și-a început testele pe mare, a fost lansată o a doua navă de acest tip, în timp ce construirea unei a treia începuse deja.
Programul impresionantului crucișător de tip 055 (12.000 de tone), echipat cu 125 de celule verticale de lansare pentru rachete diverse și variate, se desfășoară, de asemenea, cu mare viteză.
Primul din serie, Nanchang, a intrat în funcțiune în ianuarie anul trecut, în timp ce alte două, lansate în aprilie și iulie 2018, își desfășoară testele pe mare.
În curând ar trebui să urmeze cinci nave suplimentare. Potrivit Pentagonului, nu este imposibil ca aceste nave să fie echipate cu rachete balistice anti-nave, de care Beijingul face mare caz (și ale căror reale capacități nu sunt pe deplin cunoscute).
În ceea ce privesc capacitățile sale aeronavale, China nu pierde timpul.
Cu toate că nu avea nici un portavion în urmă cu zece ani, acum are două: CNS Liaoning (care a intrat în serviciu în 2011) și CNS Shandong (a fost lansat în 2017 și a intrat în serviciu în 2019).
Aceste nave sunt construite în configurația STOBAR (decolare de pe punte înclinată), ceea ce nu oferă aceleași capacități operaționale precum portavioanele cu propulsie nucleară cu configurație CATOBAR (Catapult Assisted Take-Off But Arrested Recovery, adică dispun de catapulte pentru decolarea avioanelor) folosite de US Navy.
Însă, Armata Populară de Eliberare (PLA) a lansat construcția unui al treilea portavion în configurație CATOBAR (tip 002) care, conform zvonurilor din presa chineză, va avea propulsive nucleară.
În plus, va fi echipat cu catapulte electromagnetice (EMALS), cu care Marina SUA a ântâmpina mari dificultăți să le dezvolte pentru noile portavioane din clasa Gerald Ford.
Evident, la fel ca și celelalte nave de tip 075D și 055, șantierul acestui portavion avansează destul de repede.
Potrivit ziarului Global Times, care urmează linia Partidului Comunist Chinez, este probabil ca această nouă navă să fie lansată până la sfârșitul anului 2020, sau ,în cel mai rău caz, la începutul anului viitor.
Portavionul CNS Liaoning a fost achiziționat la sfârșitul anilor 1990 de la Ucraina sub numele „Varyag” pentru a-l face oficial un cazinou plutitor. În ceea ce privește CNS Shangong, acesta a fost construit local, pe baza planurilor celui dintâi.
În ceea ce privește noul portavion de tip 002, explică Global Times, a fost urmată o metodă de construcție „mai avansată”. Astfel, mai multe părți ale corpului navei au fost construite în locații diferite apoi trimise la șantierul naval Jiangnan pentru asamblarea finală.
Acest lucru a făcut posibilă reducerea timpilor de construcție. Cu toate acestea, punerea în funcțiune va fi condiționată de testele pe mare pe care această nouă navă va trebui să le efectueze după primirea echipamentelor.
Deoarece este radical diferit de cei doi predecesori și va folosi noi tehnologii, această fază ar putea dura mult.
A priori, acest al treilea portavion ar măsura 320 de metri lungime (față de 305 metri pentru CNS Shandong) și ar afișa un deplasament de peste 80.000 de tone. În rest, există foarte puține detalii, cu excepția faptului că ar trebui să folosească aeronava de supraveghere aeriană KJ-600, dotată cu o antenă activă și radar de joasă frecvență, dezvoltată de Institutul 603 AESA.
S-a raportat că această nouă aeronavă tocmai a efectuat primul zbor în august.
Raportul Pentagonului nu arată îngrijorări doar cu privire la creșterea semnificativă a numărului de nave militare construite de China, ci el subliniază, de asemenea, că marina chineză a făcut progrese clare la nivel calitativ.
Marina chineză devine „din ce în ce mai modernă și mai flexibilă, după ce s-a concentrat pe înlocuirea platformelor de generație mai veche, cu capacități limitate, cu nave multifuncționale.(…) Începând din 2019, marina chineză este alcătuită în mare parte din platforme moderne , multirole, echipate cu senzori și arme anti-nave, antiaeriene și antisubmarine avansate”, insistă raportul american.