Contribuabilii din Uniunea Europene ar putea să fie nevoiți să scoată din buzunar 23 de milioane de euro pe an pentru a salva o schemă de pensii pentru sute de foști parlamentari europeni.

Înalți oficiali ai Parlamentului European încearcă să salveze fondul de pensii al PE, care se confruntă cu un deficit de 308 milioane de euro. Fondul ar putea rămâne fără bani în 2024.

„Fondul va epuiza în curând capitalul”, se arată într-un document intern pregătit de înaltul funcționar al Parlamentului, Alessandro Chiocchetti. Potrivit POLITICO,  fondul de care beneficiază sute de foști parlamentari europeni se confruntă cu o „situație financiară dramatică”. Potrivit publicației, înalți oficiali europeni au discutat despre document în cadrul unei reuniuni cu ușile închise la Strasbourg,  săptămâna trecută, dar încă nu au decis ce trebuie să facă.

Cum au apărut „specialii” europeni

„Opțiunea de a nu face nimic în acest sens este în mod clar exclusă”, a spus un purtător de cuvânt al Parlamentului. Instituția europeană a înființat sistemul de pensii suplimentare în 1990, care a funcționat timp de 30 de ani până când a fost închis pentru noii membri în 2009, când a intrat în vigoare o schemă unifică de pensii. Datorită, în parte, încetării plății contribuțiilor parlamentarilor în urmă cu 14 ani, fondul se află acum într-o situație dificilă.

„Cred că nu ar trebui să se mai irosească banii contribuabililor pe o structură care, în mod sincer, arată ca o schemă Ponzi”, a spus Daniel Freund, un europarlamentar german al Verzilor. Schemele Ponzi sunt o formă de investiție frauduloasă care poate supraviețui doar prin aducerea continuă de noi membri. Stephen Hughes – președintele fondului, care a fost europarlamentar britanic din 1984 până în 2014,  a spus că Parlamentul ar trebui să-și onoreze angajamentul de a plăti pensiile. „Acei membri au sevit  în mod loial Parlamentul European și se simt răniți că sunt tratați în felul în care sunt tratați în acest moment”, a adăugat el, argumentând că fondul a fost „foarte bine gestionat”.

Viitor neclar

Fondul, ale cărui investiții sunt gestionate separat de o companie cu sediul în Luxemburg, are doar aproximativ 55 de milioane de euro din cele 363 de milioane de euro care se preconizează că vor trebui plătite după 2074. Deputații trebuiau să plătească o treime din contribuții, Parlamentul completând restul.

„Din cauza încetării plăților contribuțiilor de către deputați și Parlament, randamentele insuficiente ale investițiilor și efectele crizelor financiare succesive, precum și instabilitatea geopolitică, situația fondului s-a deteriorat rapid din 2009”, se arată în nota secretarului general. „Această sumă este insuficientă pentru a-și îndeplini obligațiile viitoare de plată a pensiei”, se mai spune în document. Aceasta înseamnă că bugetul UE finanțat de contribuabili ar putea fi atacat.

Documentul secretarului general pe data 17 aprilie, prezintă trei posibile opțiuni. Prima ar fi să nu se facă nimic și să se lase fondul să se prăbușească, adică Parlamentul  și contribuabilul să preia toate obligațiile. A doua opțiune ar fi lichidarea fondului și apoi oferirea unei sume forfetare beneficiarilor.

Care sunt propunerile pentru echilibrarea bugetului

În al treilea rând, dezastrul ar putea fi prevenit printr-o serie de modificări legislative, cum ar fi  creșterea vârstei de pensie sau pur și simplu prin reducerea sumei pe care o primesc beneficiarii. Cu cât o persoană a lucrat mai mult timp ca parlamentar, cu atât cuantumul pensiei este mai mare – 914 persoane, majoritatea deputați europeni cu mai multe mandate, foști europarlamentari sau membri supraviețuitori ai familiilor acestora, primesc în prezent în medie 2.206 de euro pe lună.

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului a adăugat că deputații au solicitat informații juridice și financiare suplimentare pentru a examina toate opțiunile. Parlamentul a dus mai multe bătălii juridice împotriva beneficiarilor fondului – și a câștigat – după ce a mărit vârsta de pensionare și a înăsprit alți termeni și condiții pentru a opri fondul moștenit să epuizeze finanțele instituției. După contestațiile reprezentanților fondului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat în martie o hotărâre finală în favoarea Parlamentului și a confirmat că Biroul Parlamentului are dreptul legal de a reduce drepturile în mod proporțional.

Hughes a spus: „Cel mai rău rezultat pentru acest lucru ar fi ca Biroul să ia o decizie care să ducă la încă o rundă de litigii”. Lara Wolters, un europarlamentar olandez din grupul Socialiștilor și Democraților, a declarat pentru POLITICO că „orice cale de urmat nu ar trebui să aibă un cost pentru contribuabilii europeni”. Chiar dacă „Parlamentul poate fi obligat să mențină acest fond „viabil” , nu este obligat legal să garanteze nivelurile actuale de plăți.”