Pensiile, o nouă formulă de calcul. Vești proaste: mai mulți ani de muncă

Pensiile vor fi stabilite după o nouă formulă. Experții Băncii Mondiale au pus pe masa ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, mai multe scenarii de lucru. Acestea au în vedere modificarea formulei de calcul pentru pensii, dar și prelungirea perioadei de cotizare.

Pensiile vor fi calculate după o nouă formulă, conform unor recomandări făcute e experții Băncii Mondiale. Pe masa ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, există mai multe scenarii de lucru.

Acestea au în vedere modificări la legea pensiilor, respectiv formula de calcul și de indexare. De asemenea, se propune și creșterea vârstei de pensionare pentru femei. Acestea vor putea să se retragă din actvitate cu trei ani mai târziu decât în prezent. Practic se vor pensiona la 65 de ani, la fel ca și bărbații.

În aceste zile, la Bruxelles se poartă discuții, între experții Comisiei Europene și reprezentanții Guvernului cu privire pensiile românilor.

Pensiile românilor, variantele de lucru la dispoziția Guvernului

Ministerul Muncii are la dispoziție mai multe scenarii după care să realizeze o reformă a pensiilor din România. Experții Băncii Mondiale au prezentat propriile scenarii de lucru, din care oficialii români urmează să aleagă. Variantele propuse ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu sunt următoarele:

• Păstrarea formulei de calcul din Legea 127. Aceasta presupune că nivelul punctului de pensie se stabileşte în valoare fixă de către Guvern. Punctajul pentru fiecare pensionar se calculează prin raportare la stagiul de cotizare de 25 de ani. Pensia se stabileşte prin înmulţirea punctajului obţinut cu valoarea punctului de pensie;
• Stabilirea punctului de pensie la 40% sau 45% din câştigul salarial mediu brut stabilit anual prin legea bugetului;
• Adăugarea unor punctaje suplimentare pentru numărul de ani de contribuţie ce depăşesc 25 de ani. De exemplu se propune 0,25 puncte pentru cei care au lucrat cinci ani în plus, față de nivelul de contributivitate de 25 ani;
• Indexarea pensiilor în luna martie 2024 cu rata inflaţiei din anul precedent;
• Egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi bărbăţi;
• Eliminarea pensiei minime;
• Reducerea pensiei în cazul pensionării anticipate – de la 14,4% la 24%;
• Reintroducerea comisionului de colectare pentru pilonul 2 de pensii;
• Reducerea punctajului suplimentar, la pensiile românilor, pentru cei ce au lucrat în condiţii deosebite şi speciale;
• Eliminarea majorării de 10% pentru punctajele din perioadele realizate între anii 1975 și 2001.

Sindicalistul Dumitru Costin despre pensiile românilor

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS), este de părere că variantele propuse Ministerului Muncii vor duce la o creștere a pensiilor.

„Din câte știu eu, Banca Mondială a livrat Guvernului României, recte Ministerului Muncii, mai multe tipuri de scenarii. Spre exemplu, pentru formula de calcul au sugerat păstrarea formulei de calcul din actuala lege 127, prin care valoarea punctului de pensie se stabilește în valoare fixă de către Guvern, anual. Ea se raportează la stagiul de cotizare de 25 de ani”, a explicat Costin.

Sindicalistul a explicat cum vor crește pensiile românilor, în opinia sa, după modificarea noilor formule și reguli de calcul.

„Pensia se stabilește prin înmulțirea punctajului cu valoarea punctului de pensii. În niciun caz nu putem să discutăm de scăderi de pensii, ci, eventual, de creșteri de pensii. Punctul de pensie va fi raportat, sugerează ei, la niște procente care au legătură cu câștigul salarial mediu brut anual, prin legea bugetului”, a mai spus Dumitru Costin.

Românii vor fi determinați să lucreze mai mult

El a mai precizat că prin noua lege se dorește stimularea indivizilor activi să rămână în piața muncii. Aceasta în condițiile în care, conform legilor românești, anumite categorii speciale se pensionează la vârsta de 45 – 50 de ani. Atunci când vine vorba despre pensiile românilor, anumite categorii sunt privilegiate. Iar ceilalți, care nu intră în rândul specialilor trebuie să muncească mai mult ca să-i susțină și pe aceștia.

„Cu această măsură, în noua lege se dorește, spre exemplu, stimularea indivizilor încă activi să rămână în piața muncii. România are una dintre cele mai scăzute vârste medii de pensionare din Europa, dacă nu cea mai scăzută. Din păcate, în acest indicator intră toate sistemele de pensii - cei care se pensionează la vârste fragede 45-48 sau 50 de ani”, a mai spus Dumitru Costin.