Avertismentul vine în condiţiile în care populiştii forţează măsuri ce riscă să ducă la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii). Sursa citată aminteşte că România s-a alăturat ţărilor din restul continentului în majorarea cheltuielilor publice pentru a atenua impactul economic al pandemiei.

Totuşi, forţele din opoziţie (PSD), care pot respinge cu majoritate de voturi guvernul minoritar în Parlament, vor de asemenea majorarea pensiilor şi a alocaţiile copiilor.

De cealaltă parze, Uniunea Europeană permite o abatere bugetară, dar nu este de aşteptat ca agenţiile de evaluare financiară să fie atât de înţelegătoare. Trei agenţii majore de evaluare financiară acordă României un rating situat cu doar o treaptă peste categoria „junk”, iar perspectivele sunt negative.

Vineri urmează să aibă loc o revizuirea din partea S&P Global Ratings, conform Bloomberg, citată de Agerpres.

Astfel, pentru prim-ministrul României, Ludovic Orban, este dificil să găsească un echilibru având în vedere că în toamnă vor fi organizate alegeri. „Guvernul este în impas. Cum pot fi evitate un deficit bugetar scăpat de sub control, ca rezultat al majorării pensiilor, şi riscurile asociate unei retrogradări a ratingului, fără îndepărtarea potenţialilor votanţi?”, întreabă Alexandra Bechtel, economist la Commerzbank în Frankfurt.

„Problema distrage atenţia de la planurile pentru atenuarea impactului economic al măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei.

Ele includ accesarea a aproape 30 de miliarde de euro – ajutorul alocat de UE”, mai remarcă Bloomberg.

Agenţiile de evaluare financiară şi-au exprimat îngrijorările faţă de promisiunea fostului Guvern al PSD, care deja înregistrase cel mai ridicat deficit bugetar din UE.

Amintim că social-democraţii intenţionează să mărească pensiile cu 40% de la 1 septembrie.

Miza politică este imensă: eşecul implementării acestei măsuri ar putea afecta speranţele lui Orban de a câştiga o majoritate parlamentară.

Consecinţa? Această situaţie ar putea genera sfârşitul perioadei în care România beneficiază de un rating din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiţii).

În faţa acestei ameninţări iminente, Ministerul de Finanţe condus de Florin Cîţu a accelerat planurile de împrumuturi.

Chiar şi în aceste condiţii, investitorii estimează o retrogradare: costurile de finanţare ale României sunt mai ridicate decât cele ale ţărilor cu acelaşi rating suveran sau cu un calificativ mai redus.

„Ceea ce fac social-democraţii în Parlament este terorism economic”, a scris săptămâna aceasta ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, pe Facebook.

O soluţie pusă în discuţie de Orban este majorarea pensiilor cu un procent care este mai acceptabil în actualele circumstanţe (n.r. – 10%).

Nu va fi abandonată nici majorarea de 40%, dar ea ar umra să fie realizată în timp.

Revenind la miza politică, marea problemă este legată de reacţia votanţilor care cer servicii şi o infrastructură mai bună în unul din cele mai sărace state membre ale UE.

De asemenea, votanţii sunt incitaţi în permanenţă de PSD cu mărirea pensiilor de 40%, astfel că PNL are o misiune ingrată.

„Sigur că, social, avem o necesitate enormă de a creşte cheltuielile, atât salariale cât şi de pensii cât şi alocaţiile de copii.

E o necesitate socială uriaşă. Cum acomodăm această necesitate socială cu realităţile economice, asta este o altă întrebare şi va trebui să găsim un alt răspuns”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.