Credincioşii ortodocşi de rit vechi, ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie.
Potrivit vechiului calendar iulian, Sărbătoarea Naşterii Domnului, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt.
12 feluri de mâncare
Pe masa din Ajunul Craciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Astfel, compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbatoare. În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie.
Masa tradiţională
La prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin şi votca. În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor - 8.914, al sârbilor - 22.518. Potrivit presedintelui Uniunii Armenilor din Romania, Varujan Vosganian, armenii ortodocsi sarbatoresc ziua Nasterii Domnului pe 6 ianuarie. Potrivit aceluiasi recensamant efectuat in 2002, in Romania traiesc 1.780 de armeni.
Recomandările noastre
