Provocatoare şi uneori foarte riscante, aşa s-au dovedit a fi, de-a lungul istoriei, invenţiile oamenilor celebri, care au încercat să dăruiască roadele muncii lor generaţiilor viitoare. Unii dintre aceşti “copii teribili" au fost victimele propriilor lor invenţii.

Printr-o ironie a vieţii, au plătit un tribut crud ştiinţei: sănătatea sau propria viaţă. Astronomul, fizicianul, matematicianul şi filosoful Italian Galileo Galilei, născut pe 15 februarie 1564, este unul dintre ei. Şi-a dedicat o mare parte a vieţii studierii astrelor şi dezvoltării instrumentelor menite să faciliteze observaţiile astronomice . Dincolo de descoperirile sale, revoluţionare la acea vreme, a plătit tributul personal: pierderea vederii. “E pur si muove" Galileo era fascinat în mod special de Soare, prin urmare, îşi petrecea o mare parte din timp făcând observaţii asupra astrului. Când Galileo Galilei a proclamat "e pur si muove", a fost atacat dur de Inchiziţie pentru teoria sa cosmogonică conform căreia planetele (şi Pământul) gravitează în jurul Soarelui. Se alesese însă şi cu un altfel de “atac": pierderea treptată a vederii. În ultimii ani de viaţă, savantul ajunsese aproape orb ca urmare a deteriorării grave a retinelor. Cercetătorii italieni încearcă de multă vreme să obţină mostre viabile de ADN din rămăşiţele lui Galilei, pentru a determina modul în care astronomul a reuşit să emită celebrele sale teorii fascinante şi avangardiste despre Univers, deşi se afla într-o stare de orbire progresivă.