Pe câte voci cântă maghiarii autonomia

Pe câte voci cântă maghiarii autonomia

Radicali sau moderaţi, liderii maghiarilor folosesc metode diferite pentru aceleaşi scopuri.

Temele autonomiei şi apărarea drepturilor comunităţii maghiare au constituit adevărate "găini cu ouă de aur" pentru formaţiunile politice care s-au bătut în ultimii 20 de ani pe voturile acestei etnii. Cu UDMR în pole-position de atâţia ani, celalalte formaţiuni maghiare mai mici, fie ele partide politice precum Partidul Civic Maghiar, fie diverse asociaţii neafiliate, precum Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, au fost nevoite să se mulţumească cu firimiturile.

Cu toate acestea, obiectivele au rămas aceleaşi, doar metodele au fost diferite: Uniunea lui Marko Bela a folosit politica paşilor mărunţi care i-a adus mai multe beneficii decât mesajele radicale referitoare la autonomie teritorială promovate de voci precum László Tokés, Szasz Jeno, József Csapó sau Fodor Imre.

Cu o vechime de aproape 22 de ani pe scena politică românească, UDMR a reuşit să se constituie ca o formaţiune al cărui punct de vedere şi poziţii să conteze pentru fiecare guvernare. Bineînţeles, cu beneficiile de rigoare, atât pentru proprii reprezentanţi, cât şi pentru comunitatea maghiară pe care o reprezintă. Parlamentarism şi portofolii de miniştri în mai toate guvernele post-revoluţie, dreptul pentru maghiari de a folosi propria limbă în administraţie şi în învăţamânt, autonomie culturală.

Longevitatea lor în prim planul deciziilor politice şi guvernamentale a creat nemulţumiri în rândurile comunităţii maghiare sau a propriilor membri mai radicali care considerau că obiective precum autonomia teritorială nu sunt promovate eficient de liderii UDMR.

Alternativele pentru UDMR

Aşa a apărut Consiliul Naţional Secuiesc, o grupare separatistă care promovează autonomia teritorială a acestei regiuni şi organizarea sa pe modelul fostelor scaune secuieşti. Fondată în 2003 de József Csapó, în prezent este condusă Balázs Izsák Rabin cel care acum două zile îndemna secuimea să iasă în stradă împotriva reorganizării propuse de PDL şi să treacă la acţiuni de nesupunere civică precum blocatul drumurilor.

PCM, apărut în 2008 şi condus de fostul edil al Odorheiului Secuiesc, Szasz Jeno, se consideră partid de dreapta. Are înscrisă în program autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi obţinerea de drepturi pentru minorităţi.

Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), condus de episcopul László Tokés, este ultimul intrat în scena politică din Secuime şi cel mai ameninţător pentru viitorul politic al UDMR. Încurajat de succesul obţinut la alegerile europarlamentare, când a obţinut mandatul de europarlamentar ca independent, Tokés plănuieşte transformarea CNMT într-un Partid Popular al Maghiarilor din Ardeal cu care să concureze Uniunea la viitoarele alegeri.

  • Țintutul Secuiesc, o entitate la mâna guvernului

Ne puteți urmări și pe Google News