Ludovic Orban și-a depus mandatul, iar președintele Klaus Iohannis a anunțat noi consultări cu partidele, în vederea desemnării unui nou premier. În doar câteva luni, Ludovic Orban și PNL au reușit să rateze principalele două obiective politice pe care și le-au asumat la preluarea guvernării. Este vorba despre organizarea alegerilor anticipate și modificarea legislației electorale în vederea alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Acum, sunt șanse mari ca noul Guvern, ieșit din consultări, să fie votat în Parlament „ajutat” și de amenințarea coronavirusului.
Legea alegerii primarilor în două tururi este blocată în Parlament, iar șansele ca anticipatele să mai fie organizate au scăzut sub 50%, după cum ne-a chiar președintele Klaus Iohannis. Iar toate acestea s-au întâmplat în situația în care liberalii au repetat în permanență și au dat asigurări că au o strategie foarte bine pusă la punct, cu etape și termene clare, prin care vor ajunge la anticipate. Același lucru l-au susținut și despre alegerea primarilor în două tururi: că au soluții și planuri alternative pentru a le impune.
După evenimentele din ultima perioadă, constatăm, însă, că Ludovic Orban n-a urmat nici o strategie infailibilă și că planurile întocmite de strategii PNL au depins de o mulțime de variabile asupra cărora nu au avut control.
Un proiect sub semnul lipsei de încredere
Principalul motiv pentru care PNL a eșuat în demersul de declanșare a alegerilor anticipate, iar Ludovic Orban și-a pierdut mandatul de premier desemnat, este lipsa de încredere dintre partenerii politici implicați în acest proiect. În loc să se coordoneze, fiecare a acționat în funcție de propriile interese și fără să țină cont de obiectivele sau de sensibilitățile celorlalți.
Neîncrederea față de președintele Klaus Iohannis și față de o parte a colegilor liberali, l-au determinat pe Ludovic Orban să ezite în a se alătura „aventurii” alegerilor anticipate, cum o numea în luna decembrie a anului trecut. Temerile sale, de natură personală, erau că nu va mai fi desemnat ca premier și că un alt Cabinet va continua să guverneze fără el. Și-a asumat proiectul doar după o discuție clarificatoare cu Klaus Iohannis, în 10 ianuarie, după ce a primit garanțiile de care avea nevoie.
Teama că nu va primi o altă nominalizare, l-au determinat pe Ludovic Orban să se agațe de scaunul de prim-ministru, iar acest lucru a fost speculat de PSD. Dacă i-ar fi permis lui Iohannis să desemneze un alt premier de sacrificiu, contestația PSD către Curtea Constituțională n-ar fi avut obiect, procedura pentru declanșarea antcipatelor ar fi continuat, iar el n-ar fi fost nevoit să-și depună mandatul.
PNL și-a tratat cu superioritate partenerii
Liberalii au gestionat prost și relațiile cu USR și UDMR, aliații alături de care au demolat Guvernul Dăncilă și care și-au declarat susținerea publică pentru alegerile anticipate. Ludovic Orban a încercat să-i joace pe degete, să-i controleze și să-i țină alături, crezându-se pe cai mai mari decât era.
Astfel, pe de-o parte, a reușit să-i irite pe aliații din USR, prin sacrificarea în Parlament a alegerii primarilor în două tururi. Acest lucru i-a nemulțumit pe oamenii lui Dan Barna care trăgeau speranțe că, în două tururi, le vor crește șansele să câștige câteva primării. Liberalii au reușit să-i împace promițându-le, în schimb, alegeri anticipate și că-i vor lua parteneri la guvernare. De asemenea, le-au oferit ordonanța anticipatelor care permitea alegătorilor să voteze în orice loc s-ar fi aflat. Un act normativ favorabil USR, al cărui electorat este concentrat în marile aglomerări urbane.
Pe de altă parte, cu aceeași ordonanță, liberalii au pierdut susținerea UDMR, parte a strategiei pentru declanșarea anticipatelor. Ludovic Orban a crezut că maghiarii îi vor sta alături dacă va sacrifica alegerea primarilor în două tururi și dacă le va oferi fonduri consistente de la bugetul de stat. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din Parlament. Iritați, cei din UDMR au contestat, alături de PSD, ordonanța anticipatelor la Curtea Constituțională și nu s-au prezentat la ședința parlamentară pentru învestirea Guvernului Orban 2.
Covid-19 schimbă agenda politică
Alegerea primarilor în două tururi este un subiect încheiat și îngropat, iar anticipatele încetează să mai fie un subiect de actualitate. Cu un PSD terminat după alegerile prezidențiale, PNL și Președintele aveau toate perspectivele să îi dea lovitura finală. Au ratat lamentabil.
Sub amenințarea coronavirusului, agenda politică este pe cale să se schimbe, politicienii să-și redefinească prioritățile. Preocupați și speriați de răspândirea periculosului Covid-19, cea mai mare parte dintre români și-au pierdut interesul pentru jocurile politice și nu mai par interesați de genul acesta de aventuri.
În context, șansele ca un nou Cabinet PNL să fie învestit în Parlament au crescut brusc. Prin urmare, vom avea un nou Executiv care își va duce mandatul până în toamnă, când vor fi alegeri la termen și când PNL va fi judecat de alegători în funcție de performanțele guvernării.