La slujba religioasă de Florii, patriarhul Daniel s-a referit la Săptămâna Patimilor ca la o perioadă în care românii trebuie să se roage mai mult. Fiecare zi din această săptămână are o importanță aparte în Calendarul Ortodox.

Șeful Bisericii Ortodoxe din România, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de Florii, iar la predică le-a vorbit celor prezenți despre importanța fiecărei zile din Săptămâna Patimilor.

”Săptămâna care urmează însă, a Sfintelor Pătimiri, este o săptămână mistagogică. Postul continuă, dar în această perioadă nu doar ne plângem păcatele și ne cerem iertare ci participăm tainic – de aceea se numește mistagogică sau tainică – la suferințele lui Hristos, ne răstignim împreună cu Hristos pentru ca să înviem împreună cu El”, a spus întăî stătătorul Bisericii Ortodox Române, Patriarhul Daniel.

Săptămâna patimilor lui Hristos

Patriarhul ortodox s-a mai referit la patimile îndurate de Isus Hristos, în zilele de dinaintea răstignirii, și apoi a Învierii.

”Această săptămână ne descoperă că rostul vieții noastre este să trăim viața lui Hristos, pentru că Hristos dorește să ne dăruiască viața Sa cea fără de păcat, viața sa sfântă De aceea, El ne cheamă să luăm crucea noastră personală și să o unim cu Sfânta Cruce a suferințelor Lui, ca apoi să înțelegem că taina Crucii este scară către înviere, către cer, către viața veșnică”, a mai spus Daniel.

Patriarhul i-a îndemnat pe credincioși să meargă la Biserică și să se spovedească, pentru că doar cu un suflet curat poți veni înaintea lui Hristos.

Nu este important să aducem daruri scumpe la biserică, ci să avem un suflet curat, este concluzia Patriarhului Daniel.

”Înainte de a aduce daruri materiale scumpe, frumoase la biserică, trebuie să oferim lui Hristos sufletul curățit de păcate prin pocăință și sfințit prin rugăciune, fapte bune și prin împărtășirea cu Sfintele Taine”, a mai spus Daniel.

Săptămâna Patimilor pe zile

Conform tradiției Bisericii Ortodoxe, în cele șapte zile care vor urma, Saptamâna Patimilor, fiecare zi are o însemnătate apare.

Luni - se face pomenire după fericitul Iosif cel preafrumos, dar şi despre smochinul neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului. Patriarhului Iosif, pomenit de Vechiul Testament a fost vândut pentru 30 de arginți, ca Isus de Iuda.

Marţi - sunt pomenite două pilde deosebite: cea a celor zece fecioare şi cea a talanţilor, banilor. În Marțea Mare se pot spăla rufe, curăța geamurile, dar și alte treburi casnice.

Miercuri - este ziua în care se  face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. În Miercurea Mare este liber la munci în grădină.

Joi - sunt prăznuite patru lucruri: Sfânta spălare a picioarelor ucenicilor de către Domnul însuşi, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire pe care Iisus le-a arătat-o ucenicilor în Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda pentru 30 de arginţi. În această zi nu se fac treburi casnice, cu excepţia vopsitului ouălor în roşu.

Vineri - este ziua cea mai neagră din istoria creştinismului, ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii.

Sâmbătă - se prăznuiește îngroparea trupească a Mântuitorului şi pogorârea Lui la iad, pentru izbăvirea de păcate a omenirii şi trecerea la viaţa veşnică. Sâmbătă se sacrifică mieii, se prepară drobul, friptura şi borşul și se coc cozonacii, care vor fi duşi la slujba de Înviere pentru a fi sfinţiţi.

Duminică - se prăznuiește Învierea Domnului.