Nu toţi românii sărbătoresc cu ouă roșii, carne de miel și pască cele trei zile ale Paștelui. Adventiştii de ziua a 7-a participă la ritualul spălării picioarelor şi se împărtăşesc cu azimă şi must, adepţii cultului Martorii lui Iehova se întâlnesc după apusul soarelui ca să vorbească despre Mortea şi Învierea lui Hristos, iar evreii mănâncă miere cu nucă. „Paştele” acestora nu coincide însă cu cel al otodocşilor.

Cu miel, dar fără ouă

 

Evreii au sărbătorit pe 4 aprilie Pesahul, care se aseamănă destul de mult cu Paştele ortodocşilor, exceptând ouăle vopsite. În timp ce creştinii sărbătoresc Învierea lui Hristos, evreii celebrează eliberarea din robia egipteană. „Consumăm carne de miel cu azimă-pâine nedospită, timp de şapte zile. Pe masă mai trebuie să avem frunze de pătrunjel şi leuştean care să semnifice viaţa grea pe care au avut-o evreii în Egipt timp de 430 de ani. Consumăm şi miere cu nucă care semnifică ideea de cărămidă şi faptul că evreii au fost folosiţi ca sclavi în construcţii”, explică Fredi Deac, preşedintele comunităţii de evrei din Bistriţa.

Ritualul sacrificării mielului are loc între orele 15.00-17.00. În trecut, dacă un evreu nu putea participa la sacrificarea mielului pascal, era obligat să îndeplinească acelaşi ritual o lună mai târziu. Dacă refuza, era exclus din comunitate prin lapidare.

Adventiștii

Aceștia se împărtășesc cu must Cei 100.000 de adventişti de ziua a 7-a  din ţara noastră sărbătoresc Învierea Domnului de patru ori pe an, sâmbăta. Ceremonia este mai mult spirituală şi nu trece prin stomac: nu există tradiţia cozonacilor, sacrificării mielului sau a înroşirii ouălor. Enoriaşii merg la biserică, ascultă predica pastorului, participă la ritualul spălării picioarelor (separat femei şi bărbaţi) şi primesc împărtăşanie cu azimă şi must (tot ce este fermentat este considerat păcat). Masa este mai specială, dar fiecare pregăteşte ce doreşte. „Sunt unele familii care fac cozonaci sau chiar vopsesc ouă, de dragul copiilor, dar asta nu are legătură cu tradiţia, pentru că nu ciocnesc. În rest, dacă ne întâlnim cu ortodocşi răspundem la salutul  <<Hristos a înviat!>>, pentru că nu este nimic neadevărat”, a declarat Ioan Câmpean Tătar, secretarul Uniunii Bisericii Adventiste de ziua a 7-a.

Adventiştii consideră că Paştele ortodox pune preţ  mai mult pe tradiţii care nu au legătură cu învăţăturile Bibliei.  „Biserica adventistă nu sărbătoreşte Paştele, ci Sfânta Cină, care aminteşte de momentul în care Isus, înainte de se jertfi, a luat pâinea, a frânt-o şi le-a oferit-o ucenicilor, spunându-le <<acesta este trupul meu care se frânge pentru voi>>. Până atunci vechiul legământ se baza pe jertfa mielului.Sacrificarea mielului este doar o tradiţie, nu apare în Sfânta Scriptură. Tradiţiile sunt frumoase, dar când vin în contradicţie cu Biblia, eu aleg Biblia”, spune un enoriaş adventist.  

Martorii lui Iehova

De regulă, enoriaşii se strâng pentru rugăciune după apusul soarelui şi, timp de o oră, discută pe firul istoriei despre Moartea şi Naşterea lui Hristos. În final, sunt împărtăşiţi cu pâine şi vin. Sărbătoarea este simplistă, fără ouă roşii, drob sau pască. „Paştele vine de la evrei în 1513 î.Hr. Până în anul 33 d.Hr., s-a jertfit mielul, după care Isus a instituit un alt legământ în momentul în care a rupt pâinea la Cina cea de taină. De aceea, nu consumăm miel şi nu avem datini cu ouăle roşii. Maria Magdalena nici nu avea voie să se apropie de mormântul lui Isus, dar să mai aducă ouă”, ţină să precizeze Ioan Gordea, preşedintele Asociaţiei Martorii lui Iehova din Cluj-Napoca.   

Musulmanii se desfată la Ramadan

Nici comunitatea musulmană nu serbează astăzi Paştele, întrucât nu-l recunosc pe Isus ca fiind fiul lui Allah, ci ca pe un profet. Sărbătoarea care se apropie cel mai mult de Înviere este Ramadanul, celebrat după o lună de post negru, de la răsărit până la apus. În această zi, sunt pregătite mâncăruri speciale, musulmanii îmbracă hainele lor cele mai bune şi prietenii se vizitează între ei.