Din 400 de păsări care apar în România, finalistele care își dispută titlul de ”Pasărea Anului 2019 în România”, sunt: cucuveaua, mierla, sfrânciocul roșiatic, vânturelul roșu și pupăza. Concursul lansat pe pagina de facebook de Societatea Ornitologică Română (SOR), este activ până la finele lunii, iar românii pot vota una dintre cele cinci specii propuse. Câștigătoarea competiției va primi un tratament de vedetă în anul următor, anunță organizatorii.

”Dat fiind faptul că este pentru prima oară când organizăm acest concurs, am decis să avem cinci specii comune, pe care oamenii le pot observa cu uşurinţă atunci când ies în natură. Sunt specii care se regăsesc şi în oraşe, dar şi în arii naturale protejate, specii uşor de recunoscut, carismatice, cu o poveste interesantă pentru fiecare dintre ele", a declarat Ovidiu Bufnilă, responsabilul cu comunicarea din cadrul SOR. 

Mecanismul de votare este simplu - puteţi accesa pagina de Facebook a Societăţii Ornitologice Române, iar în albumul dedicat Păsării Anului 2019 să oferiţi un LIKE speciei preferate. Pasărea care va avea cele mai multe voturi (LIKE-uri) pe data de 30 noiembrie va fi declarată specia anului 2019.

Prima propunere este cel mai cunoscut răpitor de noapte din România - cucuveaua (Athene noctua). Este una dintre cele mai nedreptăţite specii - dat fiind că superstiţiile o dau drept un mesager al nenorocirilor, al calamităţilor şi al morţii. Superstiţiile provin de la priveghiurile din Evul Mediu. Noaptea, când decedatul era vegheat cu o lumânare şi cu obloanele deschise, din cauza mirosului greu - moliile mari erau atrase de lumina de la lumânări. Cucuveaua vânează aceste molii, sunt o delicatesă pentru ea, aşa că pasărea era prezentă la priveghi, în căutare de pradă. Oamenii au asociat-o pe nedrept cu moartea, dar cucuveaua este una din speciile care limitează populaţiile de rozătoare din apropierea caselor.

Mierla (Turdus merula) este a doua opţiune propusă la votare. Este specia pe care fiecare om care a ieşit în parc a auzit-o măcar o singură data, chiar dacă nu a văzut pasărea. Este mare amatoare de băi de soare, iar pentru a se curăţa de paraziţi, foloseşte furnici. Îşi lasă aripa pe furnicar, insectele urcă pe ea, mănâncă paraziţii şi o şi curăţă.

O altă specie supusă votului este sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) - un adevărat Vlad Ţepeş al lumii păsărilor. Denumirea ştiinţifică de gen, Lanius, înseamnă măcelar în limba latină, şi este acordată pentru felul unic de hrănire. Sfrânciocul prinde insecte, păsări mici şi rozătoare pe care le înfige apoi în ţepii arbuştilor sau în sârmă ghimpată şi de acolo se hrăneşte.

Vânturelul roşu (Falco tinnunculus) este specia de şoim cel mai des întâlnită în România şi în Europa. Se hrăneşte cu insecte, cu rozătoare şi rareori cu păsări de talie mică. Este extrem de uşor de recunoscut, pentru că zboară la punct fix, la înălţimi cuprinse între 4 şi 12 metri, de unde atacă prada. Este una din păsările care cuibăreşte şi în oraşe, inclusiv în Bucureşti.

Pupăza (Upupa epops) este specia cel mai uşor de recunoscut din cele cinci pe care le-au propus specialiştii de la SOR. Graţie "Amintirilor din copilărie" ale lui Ion Creangă, pupăza este o specie care se poate identifica lejer cu combaterea fenomenului de braconaj şi de vânzare ilegală a păsărilor sălbatice în România. Pentru pajişti, pupăza este echivalentul ciocănitorilor în păduri - prinde şi scoate de sub pământ coropişniţele, pe care le consumă.