Participare-record la maratonul Bucureştiului

Participare-record la maratonul Bucureştiului

Organizatorii estimează că în acest weekend vor veni la Bucharest City Marathon circa 5.000 de alergători, dintre care 1.000 vor fi străini.

Peste 5.000 de persoane sunt aşteptate duminică, de la ora 9.30, în Piaţa Constituţiei din Capitală, pentru a alerga în cadrul maratonului anual Bucharest City Marathon, aflat la a treia ediţie. Programul cuprinde mai multe probe: maratonul de 42,195 km, semimaratonul de 21,095 km, proba de maratonştafetă 4x10,54 km, cursa populară de 4 km, cursa copiilor de 1 km, la care pot participa şi persoane cu dizabilităţi.

Evenimentul, organizat de Asociaţia Bucharest Running Club, cu sprijinul Primăriei Bucureşti şi al Raiffeisen, a devenit cunoscut şi la nivel internaţional. Până acum s-au înscris peste 1.000 de sportivi din 17 ţări, numărul total al participanţilor fiind estimat la circa 5.000.

Startul se dă în Piaţa Constituţiei, de unde participanţii vor alerga înspre Unirii, Calea Victoriei, apoi Eroilor, Izvor şi în jurul Palatului Parlamentului.

Ne puteți urmări și pe Google News

Profil de bancher maratonist

Preşedintele Raiffeisen Bank din România, Steven van Groningen, e unul dintre maratoniştii VIP din acest an. Nu se află la prima încercare de acest gen. Spune că nu concurează împotriva nimănui, poate doar împotriva limitelor proprii, mai importante fiind atmosfera şi emoţiile de dinainte de concurs. Steven van Groningen nu este străin de sport. Din copilărie părinţii, şi ei sportivi, l-au încurajat în acest sens. Deşi alergatul făcea parte din antrenamentul pentru alte sporturi, din 1993, odată cu mutarea în Bucureşti, posibilităţile restrânse de a practica alte sporturi l-au determinat să ia în serios alergatul. În anul următor, a participat la primul maraton.

  • "În copilărie am practicat multe sporturi, dar cel mai mult m-a atras hocheiul. Obişnuiam să alerg sau să fac ciclism cu prietenii, mai mult de distracţie. În timpul studenţiei, am continuat tradiţia familiei şi m-am îndreptat spre caiac canoe. Am participat la două campionate mondiale de canoe şi la Jocurile Olimpice în 1984", îşi aminteşte Steven.
"Mă antrenez zece ore pe săptămână"

Antrenamentele sunt o parte obişnuită a vieţii lui, însă, când nu se pregăteşte pentru competiţii, îşi permite şi momente de respiro. Perspectiva competiţiei îl menţine însă în priză, iar antrenamentul de rutină include - pe lângă alergare - înot şi ciclism.

Secretul lui sunt alergările uşoare, dar lungi, pentru creşterea rezistenţei. "În această perioadă a anului, mă antrenz 10 ore pe săptămână. Cu două săptămâni înainte de maraton, cea mai lungă cursă a fost de 2 ore şi 45 de minute. În săptămâna de dinaintea maratonului, reduc intensitatea antrenamentelor şi fac plimbări cu bicicleta", îşi dezvăluie Van Groningen din secrete.

O altă soluţie e antrenamentul în comun. "Eu alerg cu soţia", adaugă el. E conştient de importanţa alimentaţiei, aşa că merge pe un regim mai mult vegetarian, fără vitamine sau alte "artificii", fără alimente procesate, dar cu legume şi fructe. Participând la competiţia din acest an, vrea mai mult să se testeze şi să corecteze eventualele greşeli. "Sunt curios cum o să-mi gestionez resursele, cum o să reuşesc să menţin ritmul, care vor fi timpii. O iau ca pe o experienţă", mărturiseşte Steven.

"Nu concurez contra nimănui, poate doar împotriva limitelor proprii. Mai importante sunt emoţiile...", STEVEN VAN GRONINGEN, participant la maraton

Evz.ro a stat de vorbă cu preşedintele Asociaţiei Bucharest Running Club, Valeria Răcilă van Groningen, despre importanţa sportului şi promovarea Capitalei prin acest eveniment. Citiţi AICI ce spune fosta campioană olimpică la canotaj

BUCUREŞTI

Restricţii de trafic

Circulaţia maşinilor e oprită duminică, între orele 7.00 şi 14.00, pe traseul de desfăşurare a maratonului. Vor fi închise următoarele artere:

  • Bd. Libertăţii, între Bd. Regina Maria şi Splaiul Independenţei,
  • Bd. Unirii, între Piaţa Constituţiei şi Bd. I.C. Brătianu,
  • Splaiul Independenţei, între Piaţa Unirii şi Pod Eroilor, pe ambele sensuri de mers,
  • Str. Izvor, Str. B.P. Haşdeu, Bd. Naţiunile Unite,
  • Calea Victoriei, între Str. Ion Câmpineanu şi Splaiul Independenţei
  • Calea 13 Septembrie, între Piaţa Arsenalului şi Bd. Libertăţii.

Mijloacele de transport în comun care circulă pe arterele închise vor avea traseul schimbat până la ora 16.00.

SFATURI PRACTICE Ghid pentru sportivii în devenire Pentru a participa la maraton şi a obţine performanţă, programul regulat de antrenamente trebuie combinat cu o alimentaţie echilibrată care să furnizeze energia necesară şi un orar de odihnă, pentru refacere.

Primul pas e efectuarea unui consult medical general, pentru a elimina riscul unor boli cardiovasculare sau respiratorii, cu atât mai important pentru cei care nu au practicat sport niciodată. Deşi tentaţia de a începe în forţă este mare, antrenamentul trebuie efectuat eşalonat, alternând alergările cu mersul susţinut. Iniţial, viteza de alergare nu este importantă, ci rezistenţa.

Fără mese copioase înainte de competiţie

Pregătirea de bază pentru maraton ar trebui să dureze minimum opt săptămâni, pentru cei care au deja o condiţie fizică foarte bună şi minimum patru luni pentru cei care încep de la zero.

  • "În prima săptămână, antrenamentul porneşte de la zece serii a câte un minut de alergare, serii precedate de două minute de mers susţinut. A doua zi, alergarea e înlocuită cu 30 de minute de mers uşor timp de şase zile. În săp tămâna a doua, antrenamentul constă în şapte serii de alergare a câte două minute, alternate cu mers susţinut timp de un minut. A doua zi, alergarea este înlocuită cu jumătate de oră de mers uşor. Treptat se adaugă, în fiecare zi, câte un minut de alergare şi se scade câte o serie de alergare, astfel încât în ultima săptămână de antrenament viitorul maratonist să poată alerga susţinut 30 de minute", sunt sfaturile nutriţionistului sportiv Şerban Damian.

Regimul alimentar ar trebui să pună accentul pe glucide (cereale integrale, fructe, făinoase), principala sursă de energie cu eliberare rapidă, şi proteine (carne slabă, ouă, lactate).

  • "Grăsimile de origine animală, din unt, smântână, carnea grasă de vită sau porc, trebuie evitate şi înlocuite cu uleiurile vegetale, legume, fructe, oleaginoase, peşte şi margarinele de nouă generaţie", adaugă nutriţionistul.

Înaintea competiţiei sportive se vor evita mesele copioase şi vor fi înlocuite de un pahar de lapte sau suc de fructe şi o felie de pâine cu margarină şi gem. Sportivii trebuie să se hidrateze atât înainte, cât şi în timpul efortului fizic