Finalizarea Memorandumului Rompetrol va duce la apariţia unui fond de investiţii kazah-român cu o valoare estimată de un miliard de dolari.

O delegație română formată din reprezentanți ai unor importante companii energetice, condusă de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, a participat la lucrările Comisiei Mixte românokazahe de colaborare economică și tehnico-științifică, ale Forumul de Afaceri Kazahstan–România de la Astana, ale Conferinței și Expoziției Internaționale de petrol și gaze KIOGE 2018 şi ale Forumului de Afaceri pe sectorul de petrol și gaze de la Almaty. Evenimentul, extrem de important în perspectiva relațiilor economice dintre țara noastră și Kazahstan, unul din cei mai importanți jucători de pe piața energetică din Asia Centrală, a fost organizat în perioada 24-28 septembrie.

Participarea la aceste evenimente a prilejuit organizarea unor întâlniri bilaterale ale delegației române cu Kanat Bozumbayev, ministrul Energiei din Republica Kazahstan, şi Magzum Mirzagaliyev, ministrul adjunct al Energiei. Un punct important pe agenda discuţiilor a fost deblocarea memorandumului Rompetrol, în contextul în care compa nia naţională de petrol şi gaze din Kazahstan - KazMunayGas deţine grupul Rompetrol, a doua mare companie petrolieră din România.

 

Un Memorandum vechi de cinci ani

Grupul Rompetrol şi Guvernul României au încheiat în 2013 un Memorandum de înţelegere privind soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligaţiunilor Rompetrol Rafinare, în acţiuni în favoarea statului român, ceea ce urma să pună punct tuturor proceselor legate de datoria de 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia către statul român.

 Înţelegerea prevede şi constituirea unui fond de investiţii kazah-român (KMG International - 80%, statul român-20%), cu o valoare estimată de aproximativ un miliard de dolari. Kazahii urmează să aloce 150 de milioane de dolari acestui fond, dintre care 30 de milioane în contul statului român. Restul, de până la un miliard de dolari, vor fi atraşi de la investitorii din piaţă. Banii vor fi investiţi în proiecte energetice din România, în urma efectului multiplicator apărând 2.000 de noi locuri de muncă.

 

Ţiţeiul kazah ne-a redus dependenţa de Rusia

România dispune de numeroase resurse energetice, având şi infrastructura necesară pentru a deveni un hub energetic, dar nu are structura organizatorică aferentă, declara ministrul Energiei, Anton Anton, la sfârşitul lunii iunie. Consolidarea unui parteneriat strategic între Kazahstan şi România ar putea susţine proiectul România - hub energetic regional, mai ales că KazMunayGas (KMG) are o prezenţă importantă în regiune prin Grupul KMG International (fostul Grup Rompetrol din 2014). Asta în condiţiile în care rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în 12-15 ani, la prezenta rată de exploatare.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, se estimează o înjumătăţire a producţiei interne de ţiţei, la aproximativ două milioane tone în 2030. Pe fondul scăderii constante a rezervelor interne de ţiţei, Kazahstanul poate reprezenta o sursă importantă de ţiţei pentru susţinerea aprovizionării constante cu ţitei şi, implicit, prin rafinaria Petromidia (cea mai mare unitate internă de profil) cu produse petroliere. Acum Kazahstan ocupă locul 12 în lume la rezerve de ţiţei, iar România locul 43. Dependența României de petrolul din Rusia a scăzut în ultimii ani, mai ales din cauza importurilor din Kazahstan. Dacă în 2007, anul în care Rompetrol a fost cumpărată de KazMunayGaz, peste 55 la sută din petrolul importat de România provenea din Rusia, iar 27 la sută din Kazahstan, în anul următor proporțiile s-au inversat, arată datele centralizate de Cambridge Econometrics.

Memorandumul ar încheia un diferend, dar nu reprezintă o ştergere a datoriilor istorice, termen care nu mai există din 2003, iar România este principala plaftormă pentru dezvoltarea viitoare a activităţilor KMG în regiune. Recenta vizită a delegaţiei române în Kazahstan ar putea finaliza memorandumul de înţelegere încheiat în 2013 şi aprobat în 2014 prin care cele două părţi devin parterneri strategici în sectorul energetic din România. Prin memorandum s-a decis şi înființarea unui fond de investiții kazah-român, în conformitate cu legislația românească.

 

2000 de noi locuri de muncă

Fondul de investiţii reprezintă un parteneriat strategic între două state – România şi Kazahstan ce permite dezvoltarea sectorului energetic intern, dar şi a rolului României în regiunea Mării Negre şi Uniunea Europeană. Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunayGas, investiţiile realizate de aceasta în România depăşind suma de două miliarde USD (perioada 2007-2012). Principalele direcţii de investiţii ale fondului vor urmări consolidarea activităţilor şi operaţiunilor Grupului Rompetrol, diversificarea surselor de aprovizionare cu ţiţei, atât a României, cât şi a Uniunii Europene, crearea de noi locuri de muncă, dar şi stabilirea cadrului necesar atragerii de noi investiţii, cu un impact direct în economia României. Cu o durată de maturitate de şapte ani de la constituirea sa, fondul este format din Rompetrol (80%) şi statul român (20%). Grupul, împreună cu unicul său acţionar – KazMunayGas va garanta finanţarea în totalitate a fondului de investiţii, asigurând şi fondurile necesare acoperirii participaţiei statului român la capitalul social al fondului. Înfiinţarea fondului de investitii va crea locuri de muncă, contribuții la buget şi efect pe orizontală în economia României – parteneri, furnizori, producători, distribuitori etc. Proiectele nu se limitează doar la dezvoltarea activităților și eficientizarea afacerilor Rompetrol în România, ci vor avea un impact pozitiv și asupra comunităților în care vor fi implementate, prin crearea a aproximativ 2000 de locuri de muncă în diverse stadii ale proiectelor, cât și asupra întregii economii prin veniturile investiționale pe care le vor genera.

Potrivit memorandumului, Rompetrol va achiziţiona cu 200 de milioane de dolari o participaţie de 26,7% din rafinăria Petromidia. Statul român deţine acum 44,7% din capitalul Rompetrol Rafinare (rafinăria Petromidia), iar grupul kazah 54,6%, în urma conversiei parţiale a obligaţiunilor în care a fost transformată datoria istorică.

Memorandumul a fost amânat însă de 16 ori, deşi kazahii au spus mereu că sunt dispuşi să plătească în orice moment cele 200 de milioane de dolari pentru acţiuni. Însă, statul român trebuie să organizeze o licitaţie internaţională, dar este puţin probabil să ofere cineva mai mult decât kazahii.

 

Centrală în cogenerare la Midia

Grupul Rompetrol va construi o centrală termoelectrică în cogenerare la Midia, aceasta fiind una dintre primele investiţii care vor fi derulate prin Fondul de Investiţii Româno-Kazah, după ce va deveni operaţional. Toţi ceilalţi producători de carburanţi din România au şi unităţi de generare a energiei electrice. Ideea unei noi unităţi de generare la Midia nu este nouă şi a fost anunţată de oficialii Rompetrol (KazMunaiGas International – KMGI) cu ani în urmă, dar ea revine în actualitate ca urmare a deciziei Guvernului de a debloca negocierile pentru constituirea fondului româno-kazah.

 

Promisiunea ministerului

Ministerul Energiei estima, la începutul anului, că va vinde în acest an 26,7% din pachetul de acţiuni pe care îl deţine la Rompetrol Rafinare Constanţa. În proiectul de buget al activității de privatizare a Ministerului Energiei pe 2018 sunt prevăzute venituri totale de 1,073 miliarde lei din „implementarea prevederilor strategiilor de privatizare la societățile Rompetrol Rafinare SA și Electrocentrale București”. Acest lucru înseamnă că, în final, în acest an, Guvernul pare dispus să tranşeze în sfârşit afacerea Rompetrol, o chestiune veche de 14 ani.