Parlamentul României, ținta unui atentat în 1920! România, după 1917, anul revoluției ruse, a devenit terenul de acțiune al bolșevicilor.
Parlamentul României, ținta unui atentat. La Odessa și la Ruse funționau agenturi bolșevice care puneau la cale lovituri. La Odessa, coordonator era Abraham Grinstein. El a decis ca un cunoscut anarhist român, de origine evreiască, Max Goldstein să pună la cale un atentat de anvergură.
Max Goldstein se născuse la Bârlad, în 1898 și se apropiase din fragedă tinerețe de cercurile reacționare, mai ales că România admitea cu greu naturalizarea evreilor, care se făcea excluisv individual. O parte din evrei aderaseră la sionism, adică la ideea revenirii în Eretz Israel, iar o altă parte se orientase spre bolșevism.
Desigur, marea masă a evreilor căutau să se integreze în societatea românească, să obțină cetățenia și să participe la viața politică a țării.
Cine era Max Goldstein
Max Goldstein fusese condamnat la 10 ani închisoare, dar grație conexiunilor sale în lumea anarhiștilor și comuniștilor, reușise să evadeze și să se stabilească în Odessa.
El dovedise abilități native în confecționarea ”mașinăriilor infernale”, adică a bombelor cu ceas. Suferise un accident, pierzându-și brațul drept, ca urmare a exploziei încărcăturii explozive, în timp ce construia o bombă.
A purtat o proteză de mână care avea un cârlig, semn distinctiv de care era foarte mândru, ajungând să devină expert în explozibili.
Max Goldstein, „omul cu cârlig”, autorul mai multor atentate; Sursa foto: Arhiva EvZ
Atentatul asupra lui Argetoianu
A încercat să îl asasineze pe Constantin Argetoianu, un critic al comuniștilor, în noiembrie 1920 (Argetoianu deține aportofoliul Internelor), punând o bombă sub traversele căii ferate pe unde trebuia să ajungă trenul care avea atașat vagonul ministerial.
Explozia a avut loc, dar a fost avariată partea din față a vagonului (în care nu se afla nimeni), Argetoianu supraviețuind atentatului.
Grație legăturilor sale, în noiembrie 1920, a decis alături de un grup format din Saul Osias, Leon Lichtblau să pună o bombă sub tribuna Senatului României.
Beneficiau de complicitatea unuia din primii activiști comuniști români, Alecu Constantinescu, acesta rupându-se mai târziu de Partidul Socialist Român, contribuind la înființarea Partidului Comunist din România, în mai 1921. Goldstein a reușit să primească planurile interiorului clădirii Senatului, a reușit să pătrundă noaptea în clădire și să instaleze dispozitivul exploziv.
Atentatul de la Parlament
La 8 decembrie 1920, s-a produs explozia care i-a ucis pe Ministrul Justiției, Dimitrie Greceanu, pe senatorii Spirea Gheorghiu și Demetriu Radu (episcop unit de Oradea). Demetriu Radu a murit pe loc, iar ceilalți doi au decedat la spital.
Explozia l-a rănit pe generalul Constantin Coandă (participant la Conferințele de Pace de la Paris și fost prim-minsitru), care deținea funcția de Președinte al Senatului și pe doi episcopi ortodocși, Nifon și Roman Ciorogariu.
Acest atentat, precum și agitații le din Basarabia vor conduce la interzicerea PCdR, în 1924 și la vestitul ”Proces din Dealul Spirii”, contra comuniștilor.
Max Goldstein, prin filiera sa clandestină, a reușit să fugă din țară. A primit noi instrucțiuni de la Odessa și a încercat să intre în țară pe la Ruse, dar a fost recunoscut. A rănit un vameș, încercând să fugă, dar a fost arestat în octombrie 1921. La 28 iunie 1922, a fost condamnat la muncă silnică pe viață (complicii săi au primit câte 10 ani temniță grea) și a ajuns în închisoarea Doftana, unde a murit în anul 1924.