Parlamentul României, oaia neagră din Raportul MCV

Parlamentul României, oaia neagră din Raportul MCV

"Marţea neagră" este menţionată în mod repetat în raportul CE. Documentul recomandă ca independenţa Justiţiei faţă de acţiunile Guvernului şi Parlamentului să fie trecută în viitoarea Constituţie.

De patru ori face Raportul MCV, publicat ieri la Bruxelles, referire la "marţea neagră" în care parlamentarii au luat cu asalt Codul penal pentru a-şi face o superimunitate. Modificările respective, precum şi proiectul de lege privind amnistierea unor fapte de corupţie sunt invocate de oficialii Comisiei Europene pentru a conchide că "se menţin îngrijorări legate de independenţa Justiţiei" şi că "uşurinţa cu care fundamentele reformei pot fi atacate în Parlament a demonstrat că nu există consens cu privire la îndeplinirea obiectivelor MCV". Tot de patru ori pe parcursul celor 14 pagini ale Raportului este menţionat şi refuzul Parlamentului de a pune în aplicare decizii de incompatibilitate confirmate de Justiţie şi chiar întărite de CCR. "Din iulie 2012, sistemul judiciar a fost nevoit să apeleze de mai multe ori la CCR ca urmare a refuzului Parlamentului de a constata încetarea mandatelor unor membri ai săi, ca urmare a unor sentinţe judecătoreşti definitive privind incompatibilitatea acestora. Cea mai recentă decizie a CCR pe această temă datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a pus-o în aplicare", se menţionează în document. Deşi raportul nu dă nume, este vorba despre senatorul PNL Akos Daniel Mora. Politicienii să tacă În ciuda afirmaţiilor premierului Victor Ponta, raportul nu laudă Guvernul. De fapt, nu-l pomeneşte nici de rău, nici de bine. Lăudate sunt CSM - "principalul apărător al independenţei Justiţiei, care şi-a urmărit acest obiectiv profesionist şi în mod sistematic" - DNA - pentru reducerea duratei proceselor - ANI - pentru că, în 80% din cazuri, verdictele sale au fost confirmate de Justiţie - şi CCR - care "şi-a consolidat rolul de arbitru important". Printre rânduri, însă, se fac referiri de care premierul ar trebui să ţină seama. Este menţionat episodul demiterii procurorului Lucian Papici din fruntea secţiei I a DNA; Papici nu este nominalizat, dar se aminteşte că iniţial, în desemnarea înlocuitorului său, Ministerul Justiţiei nu s-a consultat cu şeful DNA, aşa cum cerea procedura. Se fac şi referiri la faptul că "politicienii români fac declaraţii care exprimă simpatie faţă de condamnaţi pentru corupţie" şi că "ANI a fost supusă unor atacuri care au părut adesea să coincidă cu cazuri instrumentate împotriva unor figuri politice importante." Critici sunt formulate şi la adresa Justiţiei: numărul mare de condamnări cu suspendare în cazurile de corupţie la nivel înalt "arată că aceasta nu este întodeauna tratată ca un delict serios". CE este atât de îngrijorată de acţiunile Parlamentului încât recomandă ca, în cazul revizuirii Constituţiei, să se includă o prevedere clară privind obligaţia Executivului şi Legislativului de a respecta independenţa Justiţiei. Se mai recomandă modificarea Codului de conduită al aleşilor, dar şi a Statutului acestora, astfel încât procedurile parlamentare să nu interfereze cu activitatea Justiţiei, iar deciziile finale ale instanţei să fie aplicate automat. În plus, oficialii trebuie să se asigure că legile privind conflictul de interese şi incompatibilitatea se aplică fără discriminare.

Întărirea anticorupţiei Raportul conţine şi o serie de recomandări de natură să întărească lupta anticorupţie:

  • unificarea jurisprudenţei româneşti, care este inconsistentă şi impredictibilă
  • dezvoltarea unui sistem de verificare prealabilă a conflictelor de interese în cazul achiziţiilor publice; întărirea cooperării între ANRMAP şi ANI în acest domeniu
  • anularea imediată a unui contract când se dă o decizie finală de conflict de interese;
  • finalizarea legii privind confiscarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor corupţi
  • accelerarea eforturilor de combatere a micii corupţii
  • utilizarea pe scară mai largă a confiscării extinse a averii
  • asigurarea condiţiilor pentru CSM de a-şi continua eforturile de protejare a independenţei Justiţiei şi de sprijinire a magistraţilor supuşi la presiuni.

Ne puteți urmări și pe Google News

CITIȚI ȘI:

  • Comisia Europeană: suntem îngrijorați în legătură cu independența justiției și opoziția față de măsurile anti-corupție. România, pregătită să adere la Schengen
  • CE spune Dreapta despre raportul MCV
  • Președintele ANI: Raportul MCV sesizează presiunile şi atacurile la care a fost supusă instituţia din partea unor înalţi responsabili politici
  • Raportul MCV cere garanţii pentru independenţa Justiţiei