Un ghid oficial al instituţiei recomandă folosirea unui limbaj neutru, nonsexist, pentru a evita discriminarea femeilor.
O broşură redactată de secretariatul general al Parlamentului European (PE), recomandă folosirea unui limbaj neutru, nonsexist, în publicaţiile şi comunicările instituţiei, pentru a evita discriminarea femeilor. „Corectitudine politică care a luat-o razna”, apreciază eurodeputatul conservator scoţian Struan Stevenson, citat de „The Daily Telegraph”. Autorii recomandărilor cred altceva: „limbajul influenţează în mod semnificativ atitudinile, comportamentele şi percepţiile”, un motiv suficient pentru e evita exprimările discriminatorii la adresa femeilor. Documentul vizează convenţia gramaticală care spune că pentru grupuri ce includ ambele sexe se foloseşte genul masculin cu valoare „inclusivă”, în vreme ce femininul are valoare „exclusivă”.
În concluzie, sintagme precum „şefi de stat”, sportiv (sportsman, în limba engleză - n.r.) sau „făcut de mâna omului” („man made”, în limba engleză - n.r.) sunt considerate nepotrivite, în locul lor fiind recomandate sintagmele „oameni politici”, „atlet”, respectiv „sintetic”. Referitor la titluri/apelative, broşura menţionează că în PE apelativele „domnişoară” sau „doamnă”, care se referă la starea civilă a unei femei, sunt în general evitate şi înlocuite pur şi simplu de numele persoanei în cauză. Multilingvismul aduce probleme
„Nu am intenţionat niciodată să impunem europarlamentarilor cum să se exprime, ci să oferim staffului recomandări pentru a nu ofensa cititorii”, explică, pentru EVZ, Eva Dudzinska, directoare în cadrul secretariatului general al PE, care subliniază că recomandările au fost formulate la solicitarea „Grupului la nivel înalt privind egalitatea de gen şi diversitatea” din PE. Situaţia e complicată de faptul că, în mediul multilingv al PE, principiul nediscriminării nu poate fi aplicat la fel în toate limbile.
În cazul limbii române, spre exemplu, se observă de asemenea faptul că majoritatea denumirilor de profesii şi funcţii sunt de genul masculin. Pentru că în general, în română, masculinul are o valoare neutră, de hipergen, broşura recomandă păstrarea acestei practici, cu anumite excepţii. Profesii/funcţii precum redactor, ministru sau medic vor fi folosite în continuare la genul neutru. În broşură sunt enumerate însă şi profesiile şi funcţiile care au căpătat şi forme de feminin, atestate în dicţionare sau recomandate de Academia Română. Un limbaj inclusiv Eurodeputata liberală Renate Weber precizează pentru EVZ că preocuparea pentru un astfel de limbaj nu este nouă în europarlament şi că deputaţii au mare grijă când ţin discursuri sau când participă la dezbateri. „Nu l-aş numi limbaj neutru însă, ci «inclusive », care să arate că nu exclude femeile”, apreciază Weber, care subliniază însă că un astfel de limbaj nu poate fi impus. „Limba este un organism viu. Dacă e de părere cineva că poate impune nişte formule, se înşală”, spune eurodeputata liberală, care consideră că o practică îndelungată şi o schimbare a mentalităţilor ar putea duce către folosirea unui limbaj nondiscriminatoriu, inclusiv în România.
Recomandările noastre
