Franţa nu ne vede încă în Schengen, ne mulţumeşte pentru susţinerea iniţiativelor sale privind Libia

Ministrul francez de externe Alain Juppe i-a spus azi lui Teodor Baconschi, la Paris, că România are vocaţia de a adera la spaţiul Schengen, dar că mai trebuie să facă eforturi pentru a fi acceptată în spațiul european fără frontiere interne. Șeful diplomației franceze a subliniat însă că relația bilaterală dintre cele două țări nu se limitează la chestiunea Schengen și a mulțumit, printre altele, României, pentru susținerea inițiativelor Parisului în dosarul libian.

O întâlnire mult-aşteptată a miniştrilor de externe român şi francez, Teodor Baconschi şi Alain Juppé, s-a încheiat azi, la Paris, cu declaraţii politicoase, dar şi cu sugestia lui Juppé cum că România trebuie să mai facă eforturi pentru a adera la zona Schengen. Bilaterala miniştrilor de externe, programată iniţial pentru luna martie şi amânantă din motive de agendă, a avut rolul de a scoate din impas relaţia franco-română, îmbogăţită cu un „parteneriat strategic”, dar umbrită de chestiunea Schengen şi de cea privind expulzarea românilor de etnie romă din Hexagon. Juppé a abordat la finalul întrevederii cu omologul român, ceea ce el a numit chestiunea „sensibilă” a aderării la Schengen şi a subliniat că România are vocaţia de a intra în acest spaţiu fără frontiere interne, dar numai după ce „toate condiţiile sunt îndeplinite în acest sens”. Parisul îşi semnalase încă de anul trecut opoziţia faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen la termenul propus - martie 2011 -, iar această poziţie nu s-a modificat deocamdată. Cu ochii pe justiție Întrebat care sunt criteriile pe care România ar trebui să le îndeplinească, Juppé a salutat progresele făcute în  ceea ce pri­veşte funcţionarea justiţiei şi a vămilor, subliniind că eforturile trebuie să continue. Din partea sa, Teodor Baconschi a asigurat că România e deschisă „să co­opereze cu experţii francezi” pentru a furniza informaţii în timp real despre problematica Schengen. Bucureştiul, care speră să obţină anul acesta o decizie pozitivă privind intrarea în Schengen, mai are de aşteptat raportul din vară al Comisiei Europene privind justiţia. Mai mulţi diplo­maţi europeni au sugerat că un raport pozitiv ar înlătura piedicile din calea aderării României la spaţiul european fără frontiere interne. Aderarea țării noastre ține totodată și de felul în care Bulgaria își va rezolva problemele tehnice, precum și pe cele privind justiția. Perspectiva financiară Un subiect de discuție asupra căruia Ministerul de Externe român anunță că au fost identificate „puncte de vedere convergente” l-a constituit importanţa asigurării echilibrului între dimensiunea sudică şi cea estică a Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene. Tema este una importantă pentru România, care se teme că Parteneriatul Estic promovat de UE, care include Republica Moldova, ar putea beneficia de mai puține fonduri comunitare. În contextul revoluțiilor din lumea arabă, Franța, Spania și alte state membre UE și-au semnalat anul acesta dorința privind redirecționarea unor fonduri mai importante către vecinii de la sud de UE - cei din Africa și Orientul Mijlociu. Ţările semnatare au subliniat că din banii rezervați pentru politica europeană de vecinătate pentru perioada 2007-2013, doar 1,8 euro sunt cheltuiți pe cap de locuitor în Egipt şi 7 euro în Tunisia, în comparaţie cu 25 de euro pentru Republica Moldova, spre exemplu.

O altă discuție despre bani, de data aceasta de cei pe care îi așteaptă România, a vizat perspectiva financiară a UE de după 2013. Alain Juppe a asigurat că Franța susține o Politică Agricolă Comună puternică și a apreciat că diminuarea mijloacelor financiare consacrate acestei politici ar fi „o greșeală gravă”. Susținerea României în dosarul libian Situaţia din nordul Africii, cu accent pe Libia, a făcut de asemenea obiectul unui schimb de opinii. Juppe a evocat discuția despre dosarele importante de politică externă, printre care cel privind Libia, și a ținut să mulțumească României pentru susținerea acordată inițiativelor Franței în cadrul Consiliului European și al reuniunilor internaționale. Săptămânile trecute, pozițiile publice ale Parisului și Bucureștiului în dosarul libian semnalau mai degrabă un dezacord. În vreme ce Franța a recunoscut Consiliul Național de Tranziție, organismul rebelilor libieni, drept singura autoritate validă din țara nord-africană, președintele Traian Băsescu a ridicat semne de întrebare. „Consiliul Naţional de Tranziţie poate avea doar rol de interlocutor în lipsa unei alte structuri. Dar cât de credibil poate fi un consiliu condus de un fost ministru al lui Gaddafi?”, s-a întrebat șeful statului. Băsescu a negat ulterior informațiile apărute în presă privind o ceartă pe tema Libiei între el și omologul francez Nicolas Sarkozy.

Locul din România în care Creatorul a împărțit muritorilor o bucățică de cer. E binecuvântat

Furtuna Caetano a lovit năprasnic. Nu a mai nins atât din 1956