Peste 7.000 de refugiați au fost asistați de organizația religioasă a părintelui Grigori în ultimele opt luni. Acesta și-a contactat semenii ucraineni și, împreună cu alți clerici internaționali, a scris o scrisoare prin care cere oprirea invaziei.
Părintele Grigori Mikhnov-Vaytenko, care a fost cândva preot în Biserica Ortodoxă Rusă, și-a propus să demonstreze că nu toată lumea din țară susține actul de agresiune al președintelui Vladimir Putin. Patriarhul Kirill, liderul bisericii, se numără printre cei mai vocali susținători ai războiului.
Născut la Moscova ca fiu al unei pictorițe faimoase pentru munca sa în teatru și film și al unui poet și dramaturg încă și mai cunoscut – ambii disidenți -, părintele Grigori a descoperit creștinismul în timp ce servea în armata sovietică, în anii 80.
După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Grigori, pe atunci regizor de film, s-a simțit deziluzionat de munca în televiziune, care era din ce în ce mai cooptată de elitele de la Kremlin pentru propaganda directă oferită publicului. A căutat răspunsuri în altă parte, devenind preot la scurt timp după ce a părăsit televiziunea.
Ajutarea sutelor de mii de refugiați ucraineni care s-au trezit blocați în Rusia din februarie, când a început războiul, este prioritatea numărul unu a lui Grigori. Organizația sa religioasă, Biserica Apostolică Rusă, a ajutat aproximativ 7.000 de refugiați în ultimele opt luni.
„În luna aprilie am deschis un centru pentru ajutorarea refugiaților (n. red. Ucraineni), deoarece mulți dintre ei au nevoie de diferite tipuri de ajutor. Unii au nevoie de bilete (n. red. pentru a părăsi Rusia), alții au nevoie de haine sau de diferite tipuri de medicamente”, a declarat părintele Grigori pentru Euronews.
Când a început războiul, Grigori a luat legătura cu colegii săi ucraineni și, împreună cu alți clerici internaționali, a scris o scrisoare prin care cerea oprirea invaziei.
Părintele Grigori: „Este necesar să ne întoarcem la granițele care au fost stabilite”
Numirea agresiunii împotriva Ucrainei drept „război” a fost criminalizată în Rusia încă de la început. Cu toate acestea, Grigori este sfidător:
„Înțeleg că negocierile politice ar putea fi dificile. Dar este necesar să ne întoarcem la granițele care au fost stabilite și recunoscute la nivel internațional în 1991 de întreaga lume”, spune el, referindu-se la granițele Ucrainei, stabilite atunci când aceasta s-a desprins de Uniunea Sovietică și și-a declarat independența.
Aceste frontiere includ peninsula Crimeea și regiunile din estul și sudul Ucrainei – Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie – care au fost recent anexate de președintele rus.
„Putem vorbi despre economie și conducte, despre limbă și cetățenie și toate aceste lucruri. Dar știm cu toții care sunt granițele. Așa că de ce trebuie să discutăm acest lucru din nou și din nou – mai ales cu ajutorul armelor?”
Aceste opinii, deși par de bun simț, au băgat deja multe persoane în închisoare în Rusia. Dar părintele Grigori nu este îngrijorat de acest lucru.
În schimb, Patriarhul Kirill își menține cu înverșunare poziția pro-război. El dă vina pentru invazie pe paradele gay și afirmă că ucrainenii au „exterminat” civili ruși în Donbas. La sfârșitul lunii mai, liderii bisericii ortodoxe din Ucraina afiliate la Patriarhia Moscovei au adoptat măsuri prin care au declarat independența totală a bisericii față de Moscova și Kirill.
Biserica rusă și sprijinul declarat al liderului său pentru anexarea Crimeei
Biserica rusă și sprijinul declarat al liderului său pentru anexarea Crimeei de către Moscova în 2014, precum și implicarea în separatismul violent din Donbas a fost picătura care a umplut paharul pentru Grigori.
El a părăsit Biserica Ortodoxă Rusă și s-a alăturat în cele din urmă Bisericii Apostolice Ruse – o organizație religioasă recunoscută, fondată de alți preoți disidenți, precum părintele Gleb Yakunin.
După ce a lucrat ani de zile cu cei mai defavorizați membri ai societății rusești, cum ar fi deținuții din sistemul penitenciar, Grigori și-a făcut o misiune în viață din a-i face pe oameni să trăiască în conformitate cu adevăratele virtuți ale credinței.
„Problema organizațiilor religioase din Rusia este că, de fapt, toate sunt false. Societatea rusă nu este deloc religioasă”, a spus părintele Grigori. „Organizația religioasă oficială nu este deloc o organizație religioasă. Este o parte a proiectului de construire a imperiului”, a declarat Grigori.
Pe măsură ce războiul se apropie de cea de-a noua lună, Grigori este și mai categoric că orice formă de sprijin pentru un război de agresiune este contrară principiilor adevăratei credințe.
„Rusia trăiește încă în interiorul ideii de imperiu. Principala problemă este că această idee te ucide. Așa că, în cele din urmă, am primit ceea ce ne așteptam. Rusia, ca stat, este cu adevărat împotriva întregii lumi. Și, desigur, nu există nicio șansă de a câștiga acest război”, a spus părintele Grigori.
Deși nu respinge posibilitatea ca Rusia să-și revină după ce a devenit statul paria al lumii, părintele Grigori este convins că drumul va fi lung și anevoios.
Profeţiile lui Rasputin despre al Treilea Război Mondial, un război nuclear. Călugărul rus l-a „văzut” mai cumplit decât precedentele două: „Puţini oameni vor supravieţui”.