Miercuri, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a depus o solicitare de revizuire a verdictului de achitare a persoanelor acuzate de tratamente inumane asupra disidentului Gheorghe Ursu.

În urma deciziei definitive din data de 27 iulie 2023 a ÎÎCCJ în cazul disidentului Gheorghe Ursu, magistrații au solicitat o reexaminare a cazului și pronunțarea unei condamnări pentru comportamentul torționarilor.

Această cerere de revizuire vine în contextul în care hotărârea inițială de achitare a fost definitiv validată prin decizia instanței.

PÎCCJ solicită rejudecarea torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu

În documentul de cerere pentru revizuire, procurorii din cadrul Secţiei judiciare a PÎCCJ au explicat că această solicitare se întemeiază pe informații și circumstanțe care nu au fost disponibile în momentul încheierii procesului. Acestea au fost obținute ulterior de la CNSAS.

„În cursul zilei de astăzi, 01.11.2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat, în termenul prevăzut de lege, o cerere de revizuire a hotărârii de achitare a inculpaţilor trimişi în judecată de PÎCCJ – Secţia parchetelor militare în cauza cunoscută generic sub denumirea de „Dosarul Ursu””.

În perioada septembrie și octombrie 2023, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o serie de documente care conțineau date și informații esențiale.

Aceste documente erau însoțite de detalii tehnice considerate deosebit de relevante și necesare pentru înțelegerea informațiilor prezentate.

Ele se referă la evenimente și circumstanțe care nu erau cunoscute la momentul procesului. Acestea demonstrează abuzurile comise de Securitate și statutul de disident al lui Gheorghe Ursu.

„Totodată, în vederea documentării imparţiale şi competente a realităţilor regimului comunist, cu precădere în ceea ce priveşte funcţionarea aparatului de represiune a acestuia, dar şi a celorlalte instituţii ale regimului, PÎCCJ a primit sprijinul ştiinţific al Academiei Române, prin intermediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, precum şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în calitatea sa de agenţie guvernamentală specializată în investigarea crimelor comunismului.

Astfel, în luna octombrie 2023, a fost înaintat Materialul documentar întocmit de IICCMER. În colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, însoţit de un material sintetic referitor la cazuistica şi încălcările drepturilor omului în România în perioada 1980-1989”, precizează Ministerul Public.

Cererea de revizuire arată că regimul comunist a promovat represiunea constantă

Potrivit informațiilor prezentate în cererea de revizuire, noile dovezi prezentate susțin o cu totul altă perspectivă asupra situației față de cea luată în considerare de instanță.

Aceste detalii se aliniază mai bine cu adevărul istoric. Ele arată că represiunea a fost o trăsătură constantă a regimului comunist, iar conflictul dintre societate și regim a fost o constantă.

În plus, regimul a menținut politici restrictive. A interzis orice manifestare publică pe care o considera o amenințare la adresa stabilității sale și a folosit anchetele penale efectuate de Miliție pentru a disimula represiunea politică ca parte a acțiunilor sale de poliție politică.

„În ceea ce priveşte situaţia concretă a victimei Ursu Gheorghe, din noile înscrisuri reies elemente clare şi indubitabile ale faptului că acesta era considerat un opozant politic, iar faptele sale erau considerate ca făcând parte din categoria formelor celor mai grave de manifestare a opoziţiei faţă de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu”, precizează Ministerul Public.

În acest context, PÎCCJ explică că, având în vedere documentele menționate, procurorii au identificat date și circumstanțe noi care nu au fost luate în considerare la soluționarea cauzei inițiale.

 

Prin urmare, parchetul a formulat o cerere către Curtea de Apel București pentru a admite revizuirea cazului, anula hotărârea precedentă și, într-un nou proces, să pronunțe condamnarea a doi dintre inculpați.

În timp ce procesul penal să fie întrerupt în cazul celui de-al treilea inculpat (decedat în timpul procesului) pentru acuzația de tratamente neomenoase.

ÎCCJ i-a achitat definitiv pe torționarii disidentului Gheorghe Ursu

Pe data de 27 iulie, Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au primit o achitare definitivă din partea ÎCCJ.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de părţile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ştefan Olga şi Ursu Sorana şi de părţile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017).

Obligă pe fiecare dintre apelantele părţi civile şi pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în minuta instanţei.

De asemenea, Pîrvulescu, cel care a condus ancheta asupra lui Gheorghe Ursu, cu sprijinul lui Hodiş, a fost identificat ca participant la torturarea sistematică. Și, în cele din urmă, la decesul disidentului, a subliniat echipa de procurori.

Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a calificat verdictul final de achitare primit de torţionarii tatălui său de către Curtea Supremă drept „scandaloasă și abjectă”.

Într-un interviu acordat postului de televiziune Prima TV, Andrei Ursu a exprimat speranța că Parchetul General va găsi o cale extraordinară de atac, declarând că ar considera acest lucru ca fiind o „bilă albă”.