Țările membre NATO - cu excepţia SUA, care reprezintă 75% din bugetul militar al Alianței - cheltuiesc tot mai puţin în materie de apărare, în ciuda promisiunilor de a creşte aceste investiţii în contextul noii ameninţări ruse, indică un studiu publicat astăzi și prealut de AFP.
Studiul realizat de European Leadership Network (ELN) centralizează date în materie făcute publice în 14 ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice pentru 2015, pentru a verifica dacă acestea îşi respectă angajamentul luat în urmă cu şase luni de a creşte cheltuielile pentru apărare în aşa fel încât ele să atingă 2% din PIB în 2024.
Potrivit Financial Times, într-un răspuns pe tema raportului ELN, purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a declarat că a existat “o nepotrivire serioasă între provocările de securitate cu care ne confruntăm şi resursele pe care le alocăm apărării noastre”. Oana Lungescu a mai adăugat că decizia creşterii cheltuielilor pentru apărare a fost complicată de constrângeri bugetare şi va fi “nevoie de timp pentru a fi pusă în aplicare”.
Decizia, luată în cadrul unui summit al NATO în Ţara Galilor, răspunde “unui mediu de securitate total nou, în care Rusia agresează Ucraina”, a subliniat secretarul general de la acea vreme, Anders Fogh Rasmussen. El şi-a exprimat chiar satisfacţia pentru conştientizarea acestei necesităţi, în contextul scăderii an după an a bugetelor pentru apărare în ţările Alianţei.
Însă în 2015, numai Estonia se încadrează, cu un buget pentru apărare de 2,05% din PIB, potrivit ELN. Cele trei piese de greutate europene, Marea Britanie, Germania şi Franţa au bugete fie diminuate, fie la acelaşi nivel în 2015, mai scrie AFP, preluată de Agerpres.
În Marea Britanie, bugetul apărării ar urma să atingă 35,5 miliarde de lire sterline (48,4 miliarde de euro) în 2015-2016, ceea ce reprezintă 1,88% din PIB, faţă de 2,07% în 2014, respectiv nivelul minim din ultimii 25 de ani, potrivit cercetătorilor.
Germania şi-a întocmit un buget de apărare de 32,26 miliarde de euro în 2015, de 1,09% din PIB, faţă de 1,14% în 2014 şi 1,3% în 2013.
“Asta ridică întrebarea dacă Germania va putea contribui la nevoile generale ale NATO în materie de apărare”, scriu cercetătorii Denitsa Raynova şi Ian Kearns, care atrag atenţia asupra “unor probleme tehnice şi a unei lipse de personal calificat”.
Bugetul francez, de 31,4 miliarde de euro, reprezintă 1,5% din PIB, la fel ca anul precedent, iar “poziţia bugetară” actuală a ţării nu pare să favorizeze miza pe o creştere a cheltuielilor, relevă studiul.
“Asta antrenează o subfinanţare periculoasă a proiectelor de echipare şi infrastructură şi poate prejudicia ceea ce rămâne pilonul european al NATO”, susţin cercetătorii.
Ţările baltice şi Polonia, foşti sateliţi sovietici, de departe statele cele mai îngrijorate în Europa de intrigile ruse, sunt cele mai ambiţioase, ca şi Norvegia şi România, ale căror bugete cresc.
Olanda, afectată de prăbuşirea unui avion doborât în această vară deasupra estului separatist al Ucrainei şi care s-a soldat cu moartea a 193 de olandezi, “cheltuieşte pentru prima dată în zece ani mai mult şi nu mai puţin”.
Canada (1% din PIB) sau Italia, care a anunţat economii de un miliard de euro, dar şi Bulgaria şi Ungaria, merg şi mai departe în tăieri. “Anumite ţări continuă să procedeze ca şi cum nu s-a întâmplat nimic (...) făcând în anumite cazuri exact opusul a ceea ce a promis Alianţa”, apreciază cercetătorii.
Dintre cele 14 ţări analizate, “niciuna nu are capacitatea de a-şi moderniza pe deplin armata” dacă va continua în acest regim, potrivit cercetătorilor, care fac apel “la o mai mare cooperare în materie de apărare”.