„Simptomele inegalității” accentuate de coronavirus „dezvăluie o boală socială: este un virus care provine dintr-o economie bolnavă”, a declarat Suveranul Pontif
În continuarea unui ciclu de cateheze dedicat temei „Vindecarea lumii” și centrat pe pandemie, dând exemplul concret al copiilor fără hrană și educație și subliniind că „în lumea de azi, foarte puțini oameni bogați, un grup mic, dețin mai mult decât tot restul umanității.
Aceasta este statistică pură și este „o nedreptate strigătoare la cer”, a spus pontiful.
„Pandemia a scos în evidență și a agravat problemele sociale, în special inegalitatea. Unele persoane pot lucra de acasă, în timp ce pentru altele, acest lucru este imposibil ”, a continuat Jorge Mario Bergoglio.
„Unii copii, în ciuda dificultăților, pot continua să primească o educație școlară, în timp ce pentru mulți alții, școala s-a oprit brusc. Unele națiuni puternice pot emite bani pentru a face față situației de urgență, în timp ce pentru altele acest lucru ar însemna ipotecarea viitorului. Aceste simptome ale inegalității dezvăluie o boală socială; este un virus care provine dintr-o economie bolnavă. Și trebuie să o spunem simplu: economia este bolnavă. Este rodul creșterii economice inechitabile, care nu ține cont de valorile umane fundamentale”.
Papa Francisc şi-a exemplificat apoi pe larg ideile prin citate din enciclica sa Laudato si , subliniind că „inegalitatea socială și degradarea mediului merg mână în mână și au aceeași rădăcină”, din Catehismul Bisericii Catolice (pământul a fost dat de Dumnezeu „pentru întreaga rasă umană”) şi din Conciliul al II-lea al Vaticanului („omul, folosind aceste bunuri, trebuie să ia în considerare că lucrurile externe pe care le posedă în mod legitim nu sunt doar ale sale, ci sunt comune, în sensul că pot beneficia și alții de ele”) plus trei scrisori enciclice ale lui Ioan Paul al II-lea: Sollecitudo Rei Socialis, Centesimus Annus și Laborem.
„Proprietățile și banii sunt instrumente care pot fi utilizate pentru dezvoltare, dar le transformăm ușor în obiective, individuale sau colective”, a spus Papa, „iar atunci când se întâmplă acest lucru, sunt afectate valorile esențiale ale omului. Homo sapiens este deformat și devine un fel de homo œconomicus - într-un sens mai mic - individualist, calculator și dominant. Uităm că, fiind creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, suntem ființe sociale, creative și solidare, cu o capacitate imensă de a iubi”.
„De fapt, suntem cele mai cooperante ființe dintre toate speciile și înflorim în comunitate, așa cum se poate vedea clar din experiența sfinților: există o zicală spaniolă care a inspirat această frază, înflorim în comunitate așa cum se vede în experiența sfinților”, a continuat Pontiful, subliniind modul în care primele comunități creștine, „care, ca și noi, au trăit vremuri dificile”, „conștiente că formează o singură inimă şi un singur spirit, și-au pus toate bunurile în comun, mărturisind harul abundenței lui Hristos asupra lor ”.
„În fața pandemiei și a consecințelor sale sociale, mulți riscă s-şi piardă speranța”, a subliniat Papa: „În acest moment al incertitudinii și al angoasei, îi invit pe toți să salveze darul speranței care vine de la Hristos. El este cel care ne ajută să navigăm în apele zbuciumate ale bolilor, morții și nedreptății, care nu au ultimul cuvânt asupra destinației noastre finale”.
„Trăim o criză, pandemia ne-a băgat pe toți în criză”, a spus Jorge Mario Bergoglio, „dar amintiți-vă”, a continuat el, adresându-se credincioșilor care, şi în această săptămână, au urmărit audienţa generală de miercuri via streaming, „amintiţi-vă că dintr-o criză nu putem ieși la fel cum am intrat, ori ieșim mai bine ori ieșim mai rău, aceasta este opțiunea noastră. După criză, vom continua cu acest sistem economic de nedreptate socială și dispreț faţă de îngrijirea mediului căminului nostru comun?
Să ne gândim la asta. Fie ca comunitățile creștine din secolul XXI să recupereze această realitate - grija pentru creație şi dreptatea socială să meargă împreună - mărturisind astfel Învierea Domnului. Dacă avem grijă de bunurile pe care Creatorul ni le dăruiește, dacă împărtășim ceea ce deţinem, astfel încât nimănui să nu-i lipsească nimic, atunci putem aspira cu adevărat la speranța de a regenera o lume mai sănătoasă și mai echitabilă”.
„Și în final - a conchis Papa - haideţi să ne gândim la copii, citiți statisticile: câți copii mor de foame astăzi? Din cauza unei distribuiri greşite a bogăției, din cauza unui sistem economic eronat și câți copii de astăzi nu au dreptul la școală din același motive? Poate ca această imagine a copiilor nevoiași, care suferă de foame și din cauza lipsei de educație, să fie cea care ne va ajuta să înțelegem că trebuie să ieşim mai buni din această criză”.