Evenimentul Zilei > International > Papa Francisc: Este nevoie de un salariu universal și de o reducere a orelor de muncă
Papa Francisc: Este nevoie de un salariu universal și de o reducere a orelor de muncă

Papa Francisc: Este nevoie de un salariu universal și de o reducere a orelor de muncă

LA STAMPA (Italia). Pentru a schimba modelul economic ar fi necesar să se introducă "salariul universal și reducerea zilei de muncă", a afirmat Papa Francisc în mesajul video de la reuniunea „Mișcărilor Populare”. Un "venit minim, sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa cele mai elementare bunuri ale vieții", este propunerea pontifului, care consideră că "este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale și redistributive, astfel încât bogăția unui părţi să fie împărțită în manieră echitabilă".

Papa Francisc cere apoi să se „lucreze mai puțin, astfel încât pe piaţa muncii să aibă acces mai mulți oameni”. Măsuri pe care Suveranul Pontif le definește drept „necesare, chiar dacă nu sunt suficiente”.
Potrivit Papei Francis, acum „sunt necesare noi momente de întâlnire, de discernământ și de acțiune comună.

Pentru că revenirea la schemele anterioare ar fi un gest cu adevărat sinucigaș și, dacă îmi permiteți să forțez puțin cuvintele, ar fi un ecocid și un genocid. Forțez! În ultimele luni, multe dintre lucrurile pe care le-ați denunțat s-au dovedit a fi complet evidente”. Pandemia a scos în evidenţă „inegalitățile sociale care afectează popoarele noastre și a expus – fără a cere permisiunea sau a-şi cere scuze – situația chinuitoare a atâtor frați și surori, acea situație pe care multele mecanisme de post-adevăr nu au putut s-o ascundă”.

Multe lucruri pe care „le-am considerat ca atare au căzut ca un castel construit din cărţi de joc. Am experimentat cum, de la o zi la alta, modul nostru de viață se poate schimba drastic, împiedicându-ne, de exemplu, să ne vedem familia, tovarășii și prietenii”. Cu toate acestea, în multe țări, „statele au reacționat”. Cu toții „am suferit durerea lockdown-ului, însă vouă, aşa cum s-a întâmplat mereu, v-a revenit partea cea mai grea. În cartierele lipsite de infrastructura de bază (unde mulți dintre voi trăiesc, ca de altfel alte milioane și milioane de oamenii) , este greu să stați acasă; nu numai pentru că nu aveți tot ceea ce vă trebuie pentru măsurile minime de îngrijire și protecție, ci pur și simplu pentru că locuința voastră este cartierul.

„Migranții, oameni lipsiţi de documente” muncitorii fără venituri fixe au fost, în multe cazuri lipsiți de orice ajutor de la stat fiind incapabili să își îndeplinească sarcinile obișnuite, agravându-se astfel sărăcia lor deja chinuitoare.

În discursul său Papa Francisc a vrut să facă referire şi „la o pandemie tăcută, care de ani de zile afectează copiii, adolescenții și tinerii din toate clasele sociale; și cred că, în această perioadă de izolare, a crescut și mai mult. Este stresul și anxietatea cronică, legate de diverși factori precum hiperconectivitatea, debusolarea și lipsa de perspectivă pentru viitor, care se agravează fără un contact real cu ceilalți – familii, școli, centre sportive, oratorii, parohii -; pe scurt, este agravată de lipsa unui contact real cu prietenii, deoarece prietenia este modul în care dragostea se dezvoltă întotdeauna”.

Tehnologia poate fi un instrument al binelui, dar nu poate înlocui contactul dintre noi

Pentru Papa Francisc este „clar că tehnologia poate fi un instrument al binelui și că este un instrument al binelui, care permite dialoguri ca acesta și multe alte lucruri, însă nu poate înlocui niciodată contactul dintre noi, nu poate înlocui niciodată o comunitate în care să ne înrădăcinăm și în care să ne asigurăm că viața noastră devine roditoare”. Și, vorbind despre pandemie, „nu putem decât să ne întrebăm despre flagelul crizei alimentare.

În ciuda progreselor în biotehnologie, milioane de oameni au fost privați de alimente, chiar dacă acestea sunt disponibile”. Anul acesta, „alte douăzeci de milioane de persoane s-au trezit târâte la niveluri extreme de nesiguranță alimentară. Sărăcia gravă s-a înmulțit. Prețul alimentelor a crescut semnificativ. Cifrele foamei sunt oribile și mă gândesc, de exemplu, la țări precum Siria, Haiti, Congo, Senegal, Yemen, Sudanul de Sud; însă foamea se simte și în multe alte țări ale lumii sărace și, nu de puține ori, și în lumea bogată”.

”Visaţi împreună”

Potrivit Pontifului, „dacă toți cei care, din dragoste, au luptat împreună împotriva pandemiei ar putea visa împreună şi la o lume nouă, cât de diferit ar fi totul! Visaţi împreună”.
Papa Francis subliniază că „schimbarea personală este necesară, dar este esențială și adaptarea modelelor noastre socio-economice, astfel încât să aibă un aspect uman, pentru că atât de multe modele l-au pierdut”.

Și, gândindu-mă la aceste situații, „devin insistent şi cer. Și încep să cer. Cer tuturor. Și vreau să cer tuturor în numele lui Dumnezeu. Şi cer marilor laboratoare să liberalizeze brevetele. Faceți un gest de umanitate și permiteți fiecărei țări, fiecărui popor, ființei umane, să aibă acces la vaccin”.

Există țări în care „doar trei, sau patru la sută din locuitori au fost vaccinați”. Papa Bergoglio cere, „în numele lui Dumnezeu, ca grupurile financiare și organizațiile internaționale de credit să permită țărilor sărace să asigure nevoile de bază ale poporului lor și să ierte acele datorii atât de des contractate împotriva intereselor acelorași popoare.

„Vreau să cer, în numele lui Dumnezeu, marilor companii de extracție – minerit, petrol -, silvicultură, imobiliare, agroalimentare, să nu mai distrugă pădurile și munții, să nu mai polueze râurile și mările, să înceteze să mai otrăvească popoarele și alimentele „. Pontiful dorește să ceară, „în numele lui Dumnezeu ca producătorii și traficanții de arme să își înceteze complet activitatea, să nu mai încurajeze violența și războiul, deseori în contextul unor jocuri geopolitice care costă milioane de vieți”. Și din nou, „în numele lui Dumnezeu, le cer giganților tehnologiei să înceteze să mai exploateze fragilitatea umană, vulnerabilitățile oamenilor, pentru câștiguri, prin discursuri de ură, știri false, teorii ale conspirației, politici de manipulare.

Vreau să cer, în numele lui Dumnezeu, giganților telecomunicațiilor să liberalizeze accesul la conținut educațional și să facă schimb cu profesorii prin internet, astfel încât copiii săraci să poată primi educație în contexte de carantină. Vreau să cer, în numele lui Dumnezeu, mass-mediei să pună capăt logicii post-adevărului, dezinformării, defăimării, calomniilor și acelei atracții maladive pentru scandal și bârfă. Vreau să cer, în numele lui Dumnezeu, țărilor puternice să oprească agresiunile, blocadele și sancțiunile unilaterale împotriva oricărei țări din orice parte a pământului”.

”A sosit timpul să frânăm locomotiva”

Pontiful spune „nu neo-colonialismului. Conflictele trebuie rezolvate în foruri multilaterale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite. „Am văzut deja cum se încheie intervențiile, invaziile și ocupațiile unilaterale, chiar dacă sunt desfășurate cu cele mai nobile motive sau acoperiri. Acest sistem, cu logica sa implacabilă a profitului, scapă de orice control uman. A sosit timpul să frânăm locomotiva, o locomotivă fără control care ne duce spre prăpastie”.

Potrivit Papei, „încă avem timp. Vreau să cer guvernelor în general, politicienilor de la toate partidele, împreună cu săracii planetei, să-și reprezinte popoarele și să lucreze pentru binele comun. Feriți-vă să ascultați doar elitele economice, atât de des purtătorii de cuvânt ai ideologiilor superficiale care evită problemele reale ale umanității. Fie ca ei să se pună în slujba popoarelor care cer pământ, casă, muncă și o viață bună. Acea „viață bună” aboriginală care nu este „dolce vita” sau „dolce far niente”, nu. Acea viață umană bună care ne pune în armonie cu întreaga umanitate, cu întreaga creație”.

Și apoi, „Vreau, de asemenea, să cer tuturor liderilor religioși, să nu folosim niciodată numele lui Dumnezeu pentru a încuraja războaie sau lovituri de stat. Să stăm, umili lângă popoare, lângă muncitori, și să luptăm împreună cu ei, astfel încât dezvoltarea umană integrală să fie o realitate. Să construim punți de iubire, astfel încât vocea periferiei, cu lacrimile sale, dar și cu cântecul și bucuria ei, să nu provoace frică, ci empatie cu restul societății”.

Salariul universal și reducerea zilei de muncă

Papa Francisc mărturiseşte că „mi se spune deseori: Părinte, suntem de acord, dar concret, ce ar trebui să facem? . Nu am răspunsul, așa că trebuie să visăm împreună și să-l găsim împreună. Cu toate acestea, există măsuri concrete care ar putea permite anumite modificări semnificative. Acestea sunt măsuri care se regăsesc în documentele dumneavoastră, în intervențiile dvs. de care am ținut seama foarte mult, asupra cărora care am meditat și am consultat experți.

În întâlnirile anterioare am vorbit despre integrarea urbană, agricultura familială, economia populară. La acestea, la care încă trebuie să lucrăm împreună pentru a le concretiza, aș dori să adaug încă două: salariul universal și reducerea zilei de muncă. Un venit minim (RMU) sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa bunurile de bază”.

Pentru Papa Bergoglio este „corect să lupți pentru distribuirea umană a acestor resurse. Și este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale și redistributive, astfel încât bogăția unei părți să fie împărțită în mod echitabil, fără ca acest lucru să implice o povară insuportabilă, în special pentru clasa de mijloc – deoarece, în general, atunci când există acest tip de conflicte, aceasta este cea care suferă cel mai mult. Să nu uităm că marile averi de astăzi sunt rezultatul muncii, cercetării științifice și al inovației tehnice a mii de bărbați și femei de-a lungul mai multor generații”.

Reducerea zilei de lucru este „o altă posibilitate. Venitul minim este o posibilitate, cealaltă este reducerea zilei de lucru. Și trebuie analizat serios. În secolul al XIX-lea muncitorii lucrau doisprezece, paisprezece, șaisprezece ore pe zi. Când au cucerit ziua de opt ore, nu s-a prăbușit nimic, așa cum preziseseră unele sectoare. Deci – insist – a lucra mai puțin, pentru ca mai mulți oameni să aibă acces pe piața muncii, este un aspect pe care trebuie să îl explorăm cu o anumită urgență. Nu pot fi mulți oameni care suferă de suprasolicitare și alții, la fel de mulţi, care suferă din cauza lipsei muncii”.

„Acestea sunt măsuri necesare, dar, desigur, insuficiente”

Papa Francisc crede că „acestea sunt măsuri necesare, dar, desigur, insuficiente”. Recunoaște că „nu soluționează problema de bază și nici nu garantează accesul la pământ, locuințe și muncă în cantitatea și calitatea meritată de țăranii fără pământ, familiile fără o locuinţă sigură și lucrătorii precari. Nu vor rezolva nici măcar provocările uriașe de mediu cu care ne confruntăm.

Dar am vrut să le menționez pentru că sunt măsuri posibile care ar marca o schimbare pozitivă de direcție. Este bine să știm că în asta nu suntem singuri”. Organizația Națiunilor Unite a încercat să stabilească „unele obiective, prin așa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), numai că din păcate nu sunt cunoscute de popoarele și periferiile noastre; iar acest lucru ne amintește de importanța partajării și implicării tuturor în această căutare comună”. (Rador)