Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir, plecat din Serviciu în 2013, a aruncat practic România în aer în urmă cu două seri după ce a făcut mai multe dezvăluiri despre modul şi motivaţia pentru care este dusă aşa zisă luptă anticorupţie. El a povestit, într-un interviu la România TV, din postura unui om care a fost parte din Sistem, la vârf, că dosarele de corupţie erau făcute de ofiţerii SRI, contrasemnate de procurori, iar inculpaţii erau executaţi la comandă de judecători apropiaţi de Servicii sau şantajaţi prin dosarele din celebra arhivă SIPA. Totul era sprijinit mediatic de acoperiții din presă, în vederea acreditării ideii că acțiunile de tip mafiot ale Binomului ar fi reprezentat, de fapt, lupta împotriva corupției.

Tot el a explicat că partidele de tenis şi chermezele ţinute de Binom cu oamenii politici pot fi demonstrate foarte uşor prin rapoartele făcute de şoferii şi aghiotanţii participanţilor. Dragomir a concluzionat şi cine sunt cei care duc lupta anticorupţie: „O gaşcă de băieţi şi fete utilizează instituţiile şi sistemul în scop personal. E o clică, o mafi e, e mult spus mafi e, pentru că mafi a are reguli”

Modul în care tandemul SRI-DNA funcţiona a fost demonstrat în ultima perioadă prin mai multe documente explozive care au apărut în spaţiul public. Totuşi, Binomul nu putea executa oameni pe bandă rulantă dacă nu exista şi al treilea element, cel mai important probabil, cel al celor care dau sentinţa: judecătorii. Daniel Dragomir a explicat cum dicta Sistemul coordonat de Florian Coldea sentinţele din dosarele DNA. „Procurorii DNA contrasemnau rechizitoriile făcute de juriștii SRI şi le trimiteau la instanţă, în speranţa că onor câmpul tactic va asigura traseul necesar. Se trimiteau bilețele către judecătorii anume desemnați”, a dezvăluit fostul ofiţer, admiţând practic că desemnarea aleatorie a judecătorilor, reglementată prin lege, este doar o poveste pentru naivi.Dar cum reuşea Binomul să influenţeze deciziile judecătorilor? „Se miza, în primul rând, pe relațiile personale dezvoltate în timp. În al doilea rând, pe șantaj. De la SIPA până la vremurile mai noi, pe baza interceptărilor telefonice. În al treilea rând, cu ajutorul ofițerilor acoperiți din Justiție, ceea ce este ilegal”, a dezvăluit Dragomir. El a explicat că prin acest stil de a face justiţiei în România secolului 21 Sistemul a reuşit să preia afacerile unor opozanţi, să le închidă pe cele care nu putea fi preluate, să atace instituţii de presă ostile şi să distrugă vieţile unor oameni. „Există entități de afaceri din România care au fost ținta acestui stat paralel de care vorbim și care reprezenta o amenințare fie prin putere, forța financiară, influența externă și aceștia trebuiau distruși. În special în zona de media se acționa așa. Au avut loc preluări ostile și închideri de businessuri”, a explicat fostul ofiţer.

Rechizitoriile DNA, întocmite de SRI

Daniel Dragomir a povestit, la România TV, şi despre cum rechizitoriile prezentate de procurorii DNA în instanţă erau scrise, de fapt, de ofiţeri SRI. El a confirmat că exista o colaborare între SRI şi DNA pentru a se obţine sentinţe favorabile în justiţie. „Ofiţerii SRI făceau rechizitoriile, iar bravii procurori DNA le luau, le contrasemnau şi le trimiteau în instanţă. Sperau ca cei din câmpul tactic să dea decizii favorabile. Cei din SRI dădeau bileţele şi erau dictate complete de judecată. Erau relaţii personale între judecători şi ofiţeri care erau implicaţi în câmpul tactic. Dumbravă (fostul şef al departamentului juridic din SRI – n.red.) sprijinea judecătorii să ajungă în poziţii. A fost şi prin şantaj cum ar fi fost arhiva SIPA. Au fost şi ofiţeri acoperiţi în justiţie. Când vorbim de ofiţeri acoperiţi între procurori şi judecători se încalcă grav Constituţia”, a dezvăluit Daniel Dragomir.

Protocoalele SRI cu Parchetele

Evenimentul zilei a scris pe larg despre protocoalele dintre SRI şi Parchete, în special DNA, care au avut ca efect participarea ofiţerilor de informaţii la anchetele penale. Curtea Constituțională a scos definitiv din anchetele penale, pe 16 februarie 2016, serviciile de informaţii. Aşa că preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, senatorul Adrian Țuțuianu, anunţa în martie că directorul SRI, Eduard Hellvig, a dispus denunțarea de către Serviciu a protocoalelor de colaborare interinstituționale care nu mai respectă criteriile de necesitate, actualitate sau utilitate. Decizia vine după ce Eduard Hellvig a recunoscut în fața Comisiei aceste protocoale. Procurorul general Augustin Lazăr anunţase denunțarea unilaterală a acestor protocoale. 

Politicienii făceau coadă la SRI

Sistemul are sub control şi aservite informaţiile, prin SRI, justiţia, prin procurorii DNA şi unii judecători, şi puterea de a influenţa opinia publică, prin portavocile din presă. Statul de drept ar mai avea o şansă: politicienii care au la dispoziţie chiar o Comisie de Supraveghere a SRI în Parlament a cărei menire ar trebui să fie să supravegheze tocmai ca această instituţie de forţă să nu facă abuzuri. Fostul ofiţer SRI dă însă o veste proastă: există acoperiţi aserviţi Sistemului şi printre politicieni. „Pe unii acoperiţi din politică i-am întâlnit intrând şi ieşind din biroul lui Coldea. Doar o comisie parlamentară poate să facă lumină într-un asemenea caz”, a explicat Dragomir. 

 „Am văzut acoperiţi din presă în biroul lui Coldea”

Execuţiile sumare ale Sistemului DNA-SRI nu s-ar fi putut face atât de brutal fără spijinul aşa numiţilor acoperiţi din presă, prin celebrele articole în care suspecţii era condamnaţi înainte ca un judecător să dea un sentinţă. Deşi existenţa lor ţine de o evidenţă logică, este pentru prima oară când un fost membru al Sistemului confirmă că ei scriu la comandă în interesul unui grup de oameni, nu al statului. „În zona acoperiților din media, orice serviciu utilizează așa ceva, în cazul României trebuie să facem o delimitare. Un ofițer acoperit din media care desfășoară activități penstru sprijinul securității naționale este cu totul diferit de un acoperit din media care primește pe mailuiri rechizitorii sau documente nepublice din dosar și are un singur ordin să-l facă pe acel om sau pe acea persoană, să o arate opiniei publice ca pe un infractor sau penal. Pe câțiva care au răspuns la ordinele Binomului, i-am cunoscut și personal, i-am văzut în biroul lui Coldea. Nu a fost în beneficiul statului. A fost în beneficiul unei persoane”, a spus Daniel Dragomir. El a explicat că dorinţa Sistemului de a controla presa era atât de mare încât au fost atacaţi patroni de presă sau instituţii media în aşa-zisa luptă anticorupţie.

Statul paralel, mafia care utilizează instituţiile în scop personal

În serialul „Noi suntem statul” Evenimentul Zilei a publicat o serie de materiale în care dezvăluie despre întâlnirile oamenilor politici cu Floria Coldea sau Laura Codruţa Kovesi la celebrele partide de tenis, dar şi la chermeze care au culminat cu celebra seara a alegerilor din 2009 petrecută în sufrageria lui Gabriel Oprea. Fostul om al Sistemului nu numai că a confirmat că aceste întâlniri erau reale, dar a explicat că ele pot fi demonstrate foarte uşor dacă cineva şiar dori să facă lumină în acest caz.

„În interiorul sistemului avem o diferenţă terminologică care e pregnantă şi se vede prin abuzuri, acel stat paralel e altceva decât sistemul, e o clică, o mafie, e mult spus mafie, pentru că mafia are reguli. În acest caz, o gaşcă de băieţi şi fete utilizează instituţiile şi sistemul în scop personal. Sufrageria domnului Oprea, ca fenomen, era cunoscută la toate nivelurile SRI. Toată lumea, inclusiv Coldea, era urmărită. Iar la fiecare eveniment de acest gen, trebuie dublat numărul de persoane care se aflau acolo. Existau șoferii, aghiotanții celor care se aflau acolo. Într-un sistem militar, când au loc evenimente ca cel din sufrageria lui Oprea sau partidele de tenis, acei oameni merg însoţiţi de un şofer, aghiotant. Acele persoane care sunt în zonă raportează aceste lucruri, aceste persoane îndeplinesc nişte foi de parcurs. Toate aceste activităţi există, se pot identifica cu uşurinţă. Au fost martori la întâlniri, nu erau foarte civili nici aceia. La o întâlnire cu 20 de persoane, din logică primară, mai participau încă 30-40 de persoane pe lângă”, a spus Dragomir.

El susţine că rapoartele completate de şoferi şi aghitanţi despre întâlnirile lui Coldea încă există la SRI: „Trecând peste percepţia publică, 99,9% din oamenii care sunt în serviciile de informaţii sunt ofi- ţeri profesionişti care îşi fac datoria, de aceea răspunsul e NU, nu aveau cum să dispară aceste documente, oamenii nu fac parte din grupul celor care răspundeau la ordinele directe ale unei persoane numită Florian Coldea”.

Spionaţi pentru suspiciuni de siguranţă naţionala cu ordin de la Coldea

După emisiunea cu Ion Cristoiu şi Victor Ciutacu, Daniel Dragomir a postat pe blogul său dragomirdaniel.ro două documente (facsimile) care demonstreză cum DNA, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, a făcut interceptările care au dus la arestarea „greilor” din România.

„Mandatele de siguranță națională la care am făcut referire aseară se referă la un prim exemplu, una din modalitățile în care oameni din media, de afaceri și politici au fost interceptați în ultimii ani”, a scris Daniel Dragomir pe blog, care afirmă că interceptările prezentate au fost făcute în 2009-2013.

„Interceptările s-au făcut în baza prevederilor legii 535 /2004 privind prevenirea și combaterea terorismului și în baza legii 51 / 1991 privind securitatea națională a României. Aceste prevederi au permis interceptarea unor persoane pentru activități conexe fenomenului terorist: „subminarea, sabotajul sau orice acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice…” (art.3 lit. f) și „inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora…” (art. 3, lit. l). Mai mult, în luna februarie 2014, după ce a avizat toate cererile de eliberare a mandatelor în cauză din poziția de Sefă a Parchetului General, doamna Kovesi solicita toate aceste mandate pentru a le utiliza în dosare de corupție, de data aceasta din poziţia de Șefă a DNA. Despre toate acestea și multe altele în curând”, a fost mesajul postat de Dragomir.

„Judecătorul care a dat mandat, acum e deputat”

Puterea lui Florian Coldea s-a manifestat între 2009 si 2013, când mai mulți oameni de afaceri, politici, societatea civilă au fost interpretați cu mandate de siguranță națională. „Judecătorul care a dat mandat, acum e deputat”, a afirmat Dragomir la România TV. Cu mențiunea că șefa DNA, Laura Kovesi, a făcut treaba mai departe.

„Procurorii miltari din DNA mi-au amenințat familia pe siguranță națională. Ani de-a rândul ziariști, politicieni, afaceriști au fost spionaţi pentru suspiciuni de siguranţă naţionala cu ordin de la Coldea. Există entități de afaceri care au fost ținte, în special entități media”, a adaugat fostul șef al brigăzii anti-terorism.

„Există entități de afaceri din România care au fost ținta acestui stat paralel de care vorbim și care reprezenta o amenințare fie prin putere, forța financiară, influența externă și aceștia trebuiau distruși, în special în zona de media se acționa așa. Au avut loc preluări ostile și închideri de businessuri”, a fost completarea făcută. 

Tăriceanu şi Bica, ascultaţi pe mandate de siguranţă naţională

Mandatele de interceptare pe siguranţă naţională s-au dublat odată cu formarea binomului, ajungând de la 1.500 în 2005, la peste 3.600 în 2016. Oamenii din sistem acuză că aceste mandate sunt date cu foarte mare uşurinţă de judecători care ar fi fost aleşi din câmpul tactic. Mai mult, judecătorii nu ar cere lămuriri odată cu emiterea documentelor de ascultare. Toată procedura e clasificată. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, declara acum un an că a fost interceptat, în 2015, pe mandat de siguranţă naţională. El a adăugat că a fost interceptat de SRI în timp ce vorbea la telefon cu un fost consilier de al său. „Au început să mă înregistreze, m-au chemat anul acesta ‘ca martor’ ca să îmi folosească depoziţia ca martor, să o coreleze eventual cu înregistrarile, chiar daca nu au niciun fel de suport şi după aceea să mă transforme în acuzat”, sublinia Tăriceanu. Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a povestit în martie, într-o emisiune TV, cum a fost interceptată pe mandat de supraveghere tehnică pe siguranţă naţională. „În momentul în care a început al treilea dosar am aflat cu surpindere ca acelaşi domn judecator Şelaru a emis în august un mandat de interceptare a convorbirilor telefonice în ambiental, mandat care in extenso îi viza şi pe jurnalistul Victor Ciutacu şi pe Elena Udrea şi pe Şerban Pop”, a declarat Alina Bica. 

Povestea Black Cube, ancheta care pare să nu se mai nu se mai termine niciodată

Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, trimis în judecată de DNA pentru corupție și urmărit penal în Dosarul „Black Cube”, pentru spionarea şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, a făcut luni seara dezvăluiri explozive, în emisiunea lui Victor Ciutacu de la România TV.

Fostul ofiţer SRI a fost pus sub acuzare și arestat în dosarul „Black Cube”, dar a fost eliberat din arest preventiv, pe 29 decembrie 2016, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti. Fostul coleg și prieten al lui Florian Coldea a fost ținut peste şase luni în arest preventiv, întrun dosar de corupție. După prima instanță de judecată a fost achitat pentru infracţiunile pentru care DNA l-a trimis în judecată. Pentru acele acuzații, infirmate de instanță, a stat în arest timp de şase luni. Până la urmă, a primit un an cu suspendare pentru o infracțiune minoră, care nu fusese cuprinsă în dosarul inițial întocmit de procurorii DNA, dar care trebuia să justifice arestarea.

Scandalul „spionării” şefei DNA

DIICOT anunţa pe 5 aprilie 2016, printr-un comunicat, că israelienii Ron Weiner și David Geclowicz au fost reținuți pe data de 3 aprilie, ei fiind arestați în aceeași zi pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Tribunalului București. Aşa începea scandalul Black Cube. Cetățenii israelieni erau anchetați de DIICOT pentru spionarea comunicațiilor și tentative de compromitere a procurorului șef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în ceea ce ei denumiseră operaţiunea „Tornado”. În noaptea de 13 spre 14 septembrie au avut loc noi percheziții în dosarul Black Cube, la Daniel Dragomir. El a fost reținut pentru 24 de ore pentru constituirea unui grup infracţional organizat, apoi a fost plasat în arest preventiv, fiind prezentat ca iniţiatorul spionării şefei DNA.

Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat, săptămâna trecută, că în dosarul Black Cube se aşteaptă rezultatul comisiei rogatorii, o soluţie în cauză urmând a fi dată „probabil” în toamnă”.

Cine este Daniel Dragomir

Daniel Dragomir s-a născut la 29.08.1978, în Bacău. În 1997 a absolvit Colegiul Ferdinand din Bacău. În 1996 a obţinut menţiune la Olimpiada Internaţională de Filosofie de la Istanbul, iar în 1997 - medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Filosofie de la Varşovia. În este 1997 admis la Academia Naţionala de Informaţii fără examen în baza premiilor internaţionale obţinute. În 2001 a absolvit ANI ca şef de promoţie la Facultatea de Jurnalism, Relații Publice şi ştiinţele comunicării. 2001- ianuarie 2013 cadru al Brigăzii Antiteroriste. Cel mai tânar locotenent - colonel din istoria SRI în 2010, la 32 de ani. Demisionat în ianuarie 2013, ocupând la momentul demisiei funcţia de şef grupare informativ operativă, având funcţie de general de brigadă. Decorat în 2005 de preşedintele Băsescu cu Virtutea militară în grad de cavaler cu însemne de război (se acordă doar combatanţilor din teatrele de operaţiuni). Vorbitor de franceză, engleză şi arabă. Din ianuarie 2013 până în prezent a deţinut şi condus firme de consultanţă în domeniul relaţiilor publice PR şi consultanţă politică. Birouri afiliate la firme deţinute la Beirut, Amman şi Chişinău. A derulat contracte de consultanţă politica şi PR în Liban si Irak. Are doi copii, unul de 14 şi unul de 7 ani.

A decis să rupă tăcerea

La începutul acestei luni, Dragomir a pus pe Facebook următoarea postare: „Din ianuarie 2015 până ieri presa, lideri de opinie, oameni de Facebook şi cine a mai apucat, şi-au dat cu părerea despre mine. Despre Daniel Dragomir. Trecând peste susţinerile şi mesajele de sprijin ale unora, peste înjurăturile şi laturile altora, până acum am evitat să mă exprim public. De ce am evitat? Pentru că prin pregătirea mea profesională ştiu ca nu pot spune prea multe. Despre cazul BlackCube pot spune doar atât: 1. Nu am nicio treabă cu poveştile mediatice şi cu supoziţiile cuprinse în acest dosar. 2. Dosarul se află în fază de urmărire penală şi din respect pentru ancheta DIICOT nu mă pot exprima public. Pot să vă spun doar că această anchetă este una plină de basme. 3. Astept cu nerăbdare rezultatul anchetei BlackCube pentru a termina odată cu această poveste. Însă, despre toate celelalte lucruri… m-am decis să vorbesc. Aşa cum presa vorbeşte despre Daniel Dragomir, a venit timpul să vorbesc şi eu… Şi am foarte multe lucruri de spus, cu dovezile aferente. Despre vremurile actuale şi cele trecute. Despre lucruri care pot explica Cine şi Ce este Deep-State în România!”.

„Sunt nevinovat faţă de toate acuzaţiile”

În emisiunea de luni seara, Dragomir a spus că nu a dat nicio declaraţie în dosarul „Black Cube”: „Sunt nevinovat faţă de toate acuzaţiile care mi se aduc. Sunt acuzat, în acest dosar în care am stat trei luni şi jumătate în arest şi alte două şi jumătate la domiciliu, că am instigat, spune DIICOT, alte persoane ca să-i instige pe cei doi. Acest dosar nu s-a referit niciodată la spionarea şefei DNA. Acest dosar s-a referit la nişte suspiciuni de corupţie cu referire la şefa DNA. Eu nu văd nimic rău dacă se verifică asta. Acuzaţia de spionaj nu o regăsesc. Eu nu mi-am trădat niciodată ţara. Nu vreau să dau detalii despre acest dosar pentru că, aşa cum am fost eu clădit, cred că ancheta DIICOT ar trebui să stabilească dacă tot ce se spune despre Black Cube se verifică sau nu. Şefa DNA iese la televiziuni şi spune că ştie că în spate sunt oameni de afaceri care au plătit. Dacă ştie, să meargă la DIICOT şi să declare cine sunt acei oameni de afaceri”.

Cere o comisie parlamentară în faţa căreia poate să treacă peste secretul profesional

Daniel Dragomir a cerut, în emisiunea de luni seara, înființarea unei comisii parlamentare de anchetă. „Activităţile pe care noi le desfăşuram nu trecuseră de limita legii, se apropiau de limita legii. Lucrurile sunt mult mai complicate, noi am discutat doar despre justiţie... sunt trei zone... În primul rând, prezenţa acoperiţilor în media şi interesele din ce în ce mai mari pe zona de media. În al doilea rând, implicarea tot mai mare în zona politică, acoperiţii din politică. Pe unii dintre aceşti oameni i-am întâlnit ieşind sau intrând la Coldea... existenţa lor este o chestiune extrem de clasificată, după cum ştiţi, însă singura instanţă care trebuie să facă lumină este o comisie parlamentară”. „Vorbesc despre o comisie parlamentară care să studieze documente, fapte, mărturii, să prezinte inclusiv mărturia mea. Prezenţa mea aici este o cerere de a fi chemat la o comisie parlamentară în faţa căreia voi fi îndepărtat de secretul profesional şi voi putea explica şi limpezi multe lucruri. Eu sunt plecat din serviciu din 2013. O comisie va avea posibilitatea să obţină sprijinul instituţiilor abilitate”, a mai zis fostul colonel SRI.