Pangolinul și obiceiurile chinezilor. Cine a rămas suspectul nr.1

Un nou studiu științific, publicat joi în prestigioasa revistă Nature, se apleacă asupra rolului jucat de pangolin în transmiterea Covid-19 la oameni.

Cercetătorii au descoperit urme de coronavirus, foarte similare celui responsabil de actuala pandemie, la specimene ale acestui mic mamifer care este braconat sălbatic în sudul Chinei.

Întrebarea esențială de unde a plecat pandemia cu noul coronavirus îi frământă pe oamenii de știință de la începutul epidemiei Covid-19 în China.

Cercetătorii au evocat rapid pista unei origini animale. „70% din noile maladii infecțioase provin de la animalele sălbatice”, explica, la sfârșitul lunii trecute, Christian Walzer, de la asociația ecologistă americană Wildlife Conservation Society.

În aceeași perioadă, un studiu publicat în revista Academiei chineze de științe concluziona că noul coronavirus ar fi putut proveni de la lilieci. Iar genomii acestui virus și cei care circulă la acest animal sunt în proporție de 96% identici. Dar virusul prezent la lilieci nu poate fi transmis la om.

Cercetătorii s-au lansat atunci pe pista unei gazde intermediare, capabilă să fi transmis virusul de la liliac la om. Un animal prezent alături de lilieci, scos la vânzare într-o piață, contaminat și apoi consumat de om, a explicat Geraldine Veron, profesor-cercetător responsabil cu conservarea colecțiilor de mamifere la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris.

Specialiștii Universității de agricultură din sudul Chinei s-au interesat de pangolin, specie amenințată cu dispariția, dar considerată ca o delicatesă în anumite bucătării chineze.

Într-un studiu publicat la începutul lunii februarie, specialiștii au concluzionat că pangolinul ar putea fi „o posibilă gazdă intermediară care să faciliteze transmiterea virusului”.

Un nou studiu științific, publicat joi în prestigioasă revistă științifică britanică Nature, subliniază în plus rolul pe care pangolinul l-ar fi putut juca în transmiterea virusului la oameni.

Și alte studii sugerau deja pista pangolinului.

Cercetătorii ai universităților australiene, chineze și din Hong Kong au studiat țesuturi de la mai mulți pangolini confiscați în timpul operațiunilor anti-braconaj în sudul Chinei. Au efectuat teste pentru a determina dacă aceste țesuturi conțineau urme de coronavirusuri diferite.

Răspunsul a fost pozitiv pentru cinci din cei 18 pangolini studiați.

Oamenii de știință au repetat apoi manevra cu alte mamifere iar, și aici, urme de coronavirus au fost depistate la „o fracțiune” de alți indivizi, notează revista americană National Geographic.

Cercetătorii au analizat apoi secvențele genetice ale acestor diferite tulpini de coronavirus. Și au descoperit că acestea erau foarte apropiate de cele ale Covid-19, cu rate de similaritate cuprinse între 88,5 și 92,4%. La jumătatea lunii februarie, oamenii de știință din Guangzhou (Canton), China, au ajuns la aceleași concluzii.

Potrivit National Geographic, lucrările publicate în revista Nature arată că „o mică proporție de pangolini sunt purtători de coronavirus legat de tulpina responsabilă de pandemia Covid-19”.

Iar acest lucru face ca micul animal protejat să fie „singurul mamifer în afară de lilieci care să fie infectat cu tulpinile cele mai apropiate de coronavirus”, care în prezent atacă în toată lumea.

Deci, pangolinul este cu certitudine gazda intermediară care a transmis coronavirusul la oameni? Nu chiar, potrivit autorilor studiului. Ei arată că studiul lor „nu este suficient pentru a sugera” că mamiferul ar fi putut juca acest rol.

Dar, potrivit National Geographic, nici nu este exclus. Și pangolinii ar putea fi „gazde potențiale” ai altor coronaviruși.

Singura certitudine: este necesar să se respecte regulile de protecție a pangolinului și acest animal să fie retras din piețe, arată cercetătorii în revista Nature.