Documentele de la firma de avocatură Mossack Fonseca dezvăluie cum importanţi politicieni, celebrităţi, oameni de afaceri şi retele criminale folosesc paradisurile fiscale pentru a-şi ascunde averile. Dar şi mai grav este că firmele offshore au finanţat razboaie civile sau programe nucleare în Siria şi Coreea de Sud, după cum dezvăluie jurnalişti implicaţi în studierea documentelor denumite generic Panama Papers.
Astfel, o societate-ecran nord-coreeană utilizată pentru finanțarea programului nuclear al Phenianului figurează printre clienții casei de avocatură Mossack Fonseca din Panama.
O anchetă realizată de către circa o sută de publicații din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea de conturi în paradisuri fiscale aparținând unor 140 de responsabili politici sau personalități. Documentele, “Panama Papers”, provin de la casa de avocatură Mossack Fonseca. Potrivit Consorțiului internațional al jurnaliștilor de investigații (ICIJ), ce reunește pentru această activitate 370 de jurnaliști din peste 70 de țări, mai mult de 214.000 de entități offshore sunt implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume.
Printre cele 11,5 milioane de documente analizate de ICIJ, unele se referă la compania DCB Finance. Având sediul la Phenian, aceasta a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice în anul 2006 și a fost constituită legal de Mossack Fonseca, potrivit The Guardian și BBC. În acel an, Coreea de Nord a desfășurat primul său test nuclear, ceea ce i-a atras primele sancțiuni din partea Consiliului de Securitate al ONU. DCB Finance fusese înregistrată de un cetățean nord-coreean, Kim Chol-Sam, și de Nigel Cowie, un bancher britanic care s-a stabilit în Coreea de Nord în 1995. Cowie a condus prima bancă străină din Coreea de Nord, Daedong Credit Bank, iar DCB Finance era o filială a acesteia.
Documentele demonstrează că, în pofida faptului că DCB Finance avea sediul la Phenian, Mossack Fonseca “nu remarcase” legătura cu Coreea de Nord înainte de 2010, an în care Agenția de investigații financiare din Insulele Virgine Britanice i-a trimis casei de avocatură o scrisoare în care cerea informații despre societatea respectivă. Abia atunci Mossack Fonseca a încetat să mai reprezinte interesele DCB Finance.
În 2011, Nigel Cowie, care susține că nu avea cunoștință de tranzacții ilegale, a revândut partea sa de acțiuni deținute în cadrul Daedong Credit Bank unui consorțiu din China. Această bancă, DCB Finance și Kim Chol-Sam au fost vizate, începând din iunie 2013, de sancțiunile Washingtonului care bănuia că furnizarea de servicii financiare celor două entități nord-coreene juca un ''rol central'' în dezvoltarea programelor nucleare și balistice nord-coreene.
La rândul său, regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad a reuşit să ocolească sancţiunile internaţionale şi să-şi finanţeze maşinăria de război cu ajutorul a trei firme-fantomă cu sediul în Seychelles, ale căror nume au fost dezvăluite de anchetă jurnalistică "Panama Papers", scrie Le Monde, preluat de stirileprotv.ro.
Înregistrarea de firme în paradisuri fiscale a fost o practică de lungă durata a lui Rami Makhlouf, vărul extrem de bogat al lui Bashar al-Assad şi una dintre figurile cele mai acuzate de opozanţii regimului.
Conform anchetei desfăşurate de Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţii (ICIJ), Süddeutsche Zeitung şi partenerii lor, trei societăţi siriene indicate de Trezoreria americană ca "susţinătoare ale maşinăriei represive siriene, au recurs la serviciile firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca pentru a înfiinţa firme-fantomă în Seychelles", scrie Le Monde.
În plus, firmele-fantomă erau "o modalitate, pentru regimul sirian, de a ocoli sancţiunile internaţionale (...) şi de a camufla averea familiei Assad", aflată la putere în Siria de aproape o jumătate de secol, adaugă le Monde.
Cele trei firme siriene - Pangates Internaţional, Maximă Middle East Trading şi Morgan Additives Manufacturing – “au furnizat carburant aviaţiei militare a regimului, ale cărei bombardamente (...) au ucis zeci de mii de civili de la începutul conflictului în 2011”, potrivit documentelor consultate de jurnaliştii Le Monde.
Cele trei firme figurează din iulie 2014 pe lista neagră a Departamentului american al Trezoreriei, iar “una dintre ele, Pangates, specializată în produse petroliere rafinate, aparţine grupului Abdulkarim, considerat că apropiat de puterea siriană şi având sediul la Damasc”, precizează publicaţia franceză.
Corespondenţă electronică între Pangates şi Mossack Fonseca arată că legăturile între acestea datau din anul 1999, însă de-abia în august 2015 firma panameză de avocatură şi-a manifestat în sfârşit îngrijorarea faţă de proprietarii, activităţile şi sancţiunile care vizează societatea cu sediul în Emiratele Arabe Unite.
Miliardarul Rami Makhlouf, care domină economia Siriei şi este deţinătorul cele mai mari averi din ţară, a recurs şi la firme-fantomă precum Drex Techonologies SĂ, înregistrată în anul 2000 în Insulele Virgine britanice.
Conform unor e-mailuri interne ale Mossack Fonseca, “responsabilul departamentului de control de conformitate a pledat pentru tăierea imediată a punţilor” cu firma respectivă, însă, din cauza reticenţelor unui alt angajat, această ruptură a intervenit abia în septembrie 2011.