Guvernul de la Islamabad a cerut ferm Statelor Unite să reducă semnificativ numărul agenţilor şi al operaţiunilor CIA din Pakistan şi să sisteze atacurile cu drone asupra poziţiilor militanţilor islamişti din nord-vestul ţării, scrie ziarul New York Times.
Cererea a fost adresată personal de către generalul Ahmed Shuja Pasha, comandantul spionajului pakistanez, şi de cel al armatei, generalul Ashfaq Parvez Kayani, care s-au deplasat ieri la Washington pentru discuţii cu oficialii americani. Deşi infirmată oficial de SUA, solicitarea executivului pakistanez este o nouă dovadă a relaţiilor tot mai reci dintre cele două state, aliaţi în lupta împotriva terorismului. Atât oficialii americani, cât şi cei pakistanezi admit că situaţia actuală este rezultatul direct al incidentului petrecut în ianuarie, când Raymond Davis, un fost angajat al ambasadei SUA, a împuşcat mortal doi pakistanezi în oraşul Lahore.
Pe fondul unei reacţii publice ostile, autorităţile pakistaneze l-au arestat pe diplomat, deşi acesta beneficia de imunitate. Davis a petrecut 47 de zile în detenţie, dintre care 14 în sala de interogatoriu unde agenţii serviciului pakistanez de securitate ISI au încercat să smulgă de la diplomat orice informaţie preţioasă. El a fost în final pus în libertate după ce familia celor două victime au fost de acord cu plata a 2,3 milioane de dolari sub formă de compensaţie morală.
Davis a stârnit suspiciunea autorităţilor pakistaneze după ce au primit informaţii diferite de la ambasada americană şi de la Washington cu privire la rolul său în cadrul reprezentanţei diplomatice. Potrivit New York Times, Davis era implicat, în momentul arestării sale, într-o operaţiune sub acoperire cu scopul de a penetra organizaţia teroristă Lashkar-e-Taiba, bănuită că este sprijinită de angajaţi ai ISI şi care joacă un rol tot mai mare în insurgenţa afgană. De altfel, potrivit mărturiei unui oficial pakistanez, cei doi indivizi împuşcaţi mortal de Davis ar fi fost agenţi ai ISI care îl filau pe diplomat.
După recentul scandal, armata pakistaneză a devenit tot mai convinsă că scopul adevărat al misiunilor CIA din Pakistan nu este combatarea terorismului, ci neutralizarea arsenalului nuclear al ţării care ar fi ca însemnătate pe locul cinci la nivel mondial. Comandanţii pakistanezi nu au explicat niciodată în ce mod ar putea fi privat Pakistanul de arsenalul său nuclear.
De cealaltă parte, Washingtonul este tot mai frustrat că armata pakistaneză este incapabilă să înăbuşe mişcările militante din nord-vestul ţării, deşi SUA pompează anual peste un miliard de dolari în acest scop. Săptămâna trecută, Casa Albă a înaintat Congresului un raport în care s-a declarat dezamăgiră de eforturile Pakistanului în combaterea terorismului.
Personalul american, aproape înjumătăţit
Conform unei înţelegeri între cele două guverne, Pakistanul permite Statelor Unite să mobilizeze pe teritoriul său cel mult 120 de membri ai forţelor speciale, spioni sau militari. Generalul Pasha le-a reamintit gazdelor sale că plafonul a fost atins cu mult timp în urmă. Cerând americanilor să asigure mai multă vizibilitate în operaţiunile CIA din Pakistan, generalul a mai solicitat retragerea tuturor agenţilor implicaţi în operaţiuni de care executivul de la Islamabad nu este informat în prealabil, aşa cum a fost cazul cu Raymond Davis.
În total, pakistanezii au cerut retragerea de pe teritoriul Pakistanului a 335 de agenţi şi contractanţi CIA şi membri ai forţelor speciale ale armatei americane. Potrivit New York Times, cifra reprezintă între 25 şi 40 la sută din personalul american din Pakistan implicat în operaţiuni de combatere a terorismului.
Cât priveşte atacurile cu drone, pakistanezii acuză că acestea au scăpat efectiv de sub control. "Kayani vrea ca aceste atacuri să înceteze. El crede că dronele sunt acum utilizate preferenţial şi nu strategic", a dezvăluit un oficial pakistanez din anturajul comandantului armatei. Luna trecută, un astfel de atac lansat de o dronă a ucis mai mulţi lideri tribali aliaţi ai armatei pakistaneze, fapt ce l-a înfuriat pe Kayani. Niciun astfel de raid nu a mai fost organizat de atunci.