Apa curge de trei săptămâni de pe versanţii înalţi ai munţilor din nordul ţării. E cea mai mare catastrofă umanitară din vremuri de pace, iar ajutoarele internaţionale sunt oferite cu zgârcenie.

După trei săptămâni de ploi musonice, necontenite şi mult mai intense ca de obicei, apar şi primele veşti bune pentru milioanele de sinistraţi pakistanezi. Deşi va mai ploua, cantităţile de precipitaţii vor fi mai mici la finalul acestei luni şi la începutul lunii septembrie. Însă pentru Pakistan şi locuitorii săi vremea bună vine prea târziu.

Deja inundaţiile din ultimele săptămâni pot fi catalogate drept cel mai mare dezastru natural din istoria recentă, mai mare decât tsunamiul din 2004, cutremurul din Haiti şi câteva uragane puse la un loc. Iar comparaţia îi aparţine secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Kimoon, un om care a evaluat, la prima mână, şi restul catastrofelor recente.

Potopul musonic

Ca urmare a ploilor abundente de pe versanţii munţilor din nordul ţării, primul val al inundaţiilor a lovit în 27 iulie. Sate întregi şi sute de case au fost distruse pe afluenţii superiori ai Indusului. Într-o săptămână, potopul a coborât sute de kilometri înspre centrul ţării, lăsând în urmă prăpăd.

Pe 6 august, ONU estima că peste 1.600 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alte 14 milioane au avut de suferit în urma inundaţiilor. În nordul ţării, în regiunea Swat apele au acoperit totul. Potrivit reporterilor presei internaţionale, care au fost la faţa locului, este imposibil să scoţi în evidenţă un personaj, un caz izolat.

Toţi locuitorii zonei respective au avut de suferit, majoritatea pierzându-şi în inundaţii casele, animalele şi recoltele, totul. Iar inundaţiile sunt al treilea dezastru care se abate asupra nordului Pakistanului în ultimii cinci ani. Mai întâi a fost cutremurul din 2005, care a ucis circa 80.000 de oameni. Apoi, în urmă cu trei ani, în regiune, care se află la graniţa cu Afganistanul, au avut loc lupte între armata pakistaneză şi talibani. La începutul acestei veri oamenii abia se întorseseră la casele lor din refugiu.

Din nord, inundaţiile s-au întins pe toată zona centrală a Pakistanului, pe valea Indusului, ajungând aproape de oraşul Sukkur, din sud. În total, la mijlocul săptămânii trecute, apele afectaseră vieţile a 20 de milioane de oameni.

Reacţie “slow-motion" - s-au adunat doar jumătate din ajutoarele necesare

De obicei, o arată istoria recentă, comunitatea internaţională reacţionează rapid în cazul dezastrelor naturale de o asemenea amplitudine. Nu s-a întâmplat în Pakistan. ONU a stabilit că necesarul pentru rezolvarea problemelor imediate ale victimelor inundaţiilor, adică asigurarea apei potabile, a hranei şi a eventualelor relocări ale persoanelor izolate, este de 460 de milioane de dolari.

Potrivit CNN, la începutul săptămânii trecute organizaţia reuşise să adune doar jumătate din sumele respective. "Nu vă lăsaţi înşelaţi de aparenţe. Vorbim despre un dezastru global şi este necesar un efort global", declara Ban Ki-moon.

Printre principalii donatori de până acum sunt SUA, peste 100 de milioane de dolari, cărora li se adaugă ajutor material, hrană, apă sau logistică şi uman. Mai bine de un milion de raţii de hrană au fost trimise în Pakistan. Pe lista donatorilor importanţi se mai află UE, Japonia, Australia şi câteva ţări arabe.

Un posibil motiv pentru greutatea cu care se strâng banii, deşi vorbim de o catastrofă uriaşă, îl oferă fotografa Paula Bronstein, care a realizat un reportaj în Pakistan. Ar putea fi vorba despre numărul relativ redus al morţilor. "De obicei numărul mare de morţi dintr-un dezastru taie respiraţia oamenilor. Dar acesta este un altfel de dezastru", spune Bronstein.

Un altfel de dezastru: fără morţi, dar cu milioane de înfometaţi

"Îmi vor trebui zece ani ca să-mi revin după pierderile suferite", spune Shair Dad, locuitor al satului Nowshera, din nordul ţării. Afirmaţia poate fi multiplicată de milioane de ori.

Chiar dacă apele se retrag, dezastrul va rămâne în continuare. O estimare recentă a postului de televiziune Al Jazeera arată că inundaţiile au distrus cel puţin 622.000 de case şi au calamitat 700.000 de hectare de culturi agricole. Cel puţin şase milioane de oameni au nevoie imediată de hrană şi apă, iar eforturile de a-i ajuta pe aceştia sunt foarte dificile deoarece sunt răspândiţi pe o suprafaţă enormă.

Banca Mondială estimează că pagubele produse agriculturii locale, în special culturilor de cereale şi de bumbac, sunt de peste un miliard de dolari, însă acestea s-ar putea dubla prin efectele pe termen lung.

De asemenea, s-a pierdut peste 80% din efectivul de animale din zonele inundate. Ce înseamnă aceste cifre? Foamete pentru milioane de oameni. Deja, scrie cotidianul pakistanez "Daily News", cinci copii au murit de foame în zonele izolate. "Revoltele pentru hrană sunt un risc imediat", comentează "The Guardian".

Spectrul unui război civil, ameninţător ca norii de furtună

Pentru autorităţile pakistaneze, o posibilă foamete este o veste cât se poate de proastă. Preşedintele Asif Ali Zardari este intens contestat după ce, în prima săptămână a lunii august, când inundaţiile făceau ravagii, s-a aflat întro vizită oficială în Europa. Scăderea popularităţii lui Zardari nu este o noutate, după ce acesta a sprijinit activ războiul americanilor cu talibanii.

Resentimentele publice s-au accentuat în timpul inundaţiilor, săptămâna trecută fiind şi manifestaţii publice împotriva preşedintelui. "Ne aruncă pachete de mâncare de parcă suntem câini", spunea un protestatar după o sesiune de împărţire de ajutoare supervizată de preşedinte.

"Temerile că preşedintele Asif Ali Zardari ar putea fi îndepărtat de la putere - posibil prin intervenţia armatei - au crescut pe măsură ce guvernul şi-a arătat incapacitatea de a face faţă actualei crize", scrie ziarul pakistanez "Nation". Iar un nou război civil în butoiul de pulbere din nordul Oceanului Indian ar fi un dezastru de o cu totul altă dimensiune.

HOLERĂ ŞI DIZENTERIE

Epidemiile îşi arată colţii

Prima victimă a holerei în Pakistan a fost confirmată de ONU în regiunea de nordvest, iar oficialii se aşteaptă să nu fie unul izolat. Holera este o ameninţare în plus pentru milioanele de oameni care suferă deja din cauza lipsei de hrană şi de adăpost.

Potrivit voluntarilor asociaţiilor caritabile care lucrează deja în zonele inundate, numărul morţilor provocate de inundaţii, 1.600, ar putea creşte abrupt în perioada următoare din cauza bolilor infecţioase care se răspândesc după astfel de dezastre.

Holera, maladia care tocmai a apărut în oraşul Mingora, din regiunea Swat, este o infecţie intestinală acută cauzată de ingerarea apei sau alimentelor contaminate cu bacteria Vibrio Holerae. Infecţia poate duce la o deshidratare severă şi, fără un tratament prompt, la deces.

De asemenea, holera este extrem de contagioasă, mai ales în timpul inundaţiilor. Peste 3,5 milioane de copii pakistanezi sunt în pericol de a se îmbolnăvi de dizenterie sau diaree severă, boli favorizate de apele revărsate.

EFECTELE ÎNCĂLZIRII GLOBALE

Inundaţiile ar putea avea legătură cu incendiile din Rusia

Deşi fac ravagii pe continente diferite, cele două dezastre naturale curente, inundaţiile din Pakistan şi incendiile din Rusia, ar putea fi conectate printr-unul dintre cele mai puternice fenomene atmosferice de pe planetă, musonul asiatic.

Potrivit revistei "National Geographic", musonul, vântul sezonier care aduce ploi în Asia în timpul verii, influenţează mişcările atmosferice din zone mai îndepărtate, precum Europa.

Kevin Trenberth, cercetător la Institutul Naţional pentru Cercetări Atmosferice din Boulder, Colorado, aerul cald ridicat în atmosferă de musoni, s-a "aşezat" asupra Rusiei, creând condiţii de presiune ridicată, care favorizează căldura intensă. Mişcările atmosferice respective sunt de fapt normale, doar că, spun savanţii, în acest an au fost intensificate de creşterea temperaturii oceanelor, un efect al încălzirii globale.

"Cheia înţelegerii fenomenelor recente este aceea că nu sunt doar variabile naturale, cum nu sunt exclusiv efecte ale încălzirii globale, ci o combinaţie a celor două", spune Trenberth.

Combinaţia, încă nedemonstrată ştiinţific pe deplin, a produs fenomene de o amplitudine greu de imaginat. În Rusia, incendiile masive au fost provocate de cel mai intens val de căldură înregistrat vreodată, cu o medie în Moscova de 38 de grade Celsius, timp de mai multe săptămâni.

În Pakistan, nivelul precipitaţiilor, aproape triplu faţă de cel normal pentru această perioadă, a provocat cele mai grave inundaţii din ultimii 80 de ani. Căldura extremă este elementul comun al celor două fenomene, ambele ţări înregistrând în 2010 temperaturi-record. De exemplu, pe 26 mai 2010, în Pakistan s-a înregistrat cea mai mare temperatură din Asia din toate timpurile, 53,5 grade Celsius.

FILMUL EVENIMENTELOR

• 29 iulie: inundaţiile cauzate de ploile musonice au dus la revărsarea râurilor din nord-vest, sute de sate fiind rase de pe faţa pământului;
• 31 iulie: ONU descrie inundaţiile musonice drept cele mai grave din istorie, iar numărul morţilor este estimat la peste 800;
• 2 august: 30.000 de soldaţi pakistanezi sunt trimişi în regiune pentru a ajuta victimele; 6 august: numărul morţilor creşte la 1.600, iar al celor afectaţi de inundaţii la peste 14 milioane;
• 8 august: ploile continuă. În sud este instituită alerta roşie de inundaţii;
• 11 august: ONU lansează un apel internaţional pentru strângerea sumei de 460 de milioane de dolari necesari satisfacerii nevoilor presante ale victimelor;
• 14 august: primul-ministru al Pakistanului, Yusuf Raza Gilani, anunţă că 20 de milioane de oameni suferă din cauza inundaţiilor. 

CIFRELE DEZASTRULUI 6 milioane de oameni, fără sursă de hrană

• 1.600 - numărul persoanelor care au murit din cauza inundaţiilor;
• 20 milioane - numărul persoanelor afectate;
• 6 milioane - numărul persoanelor care au rămas fără surse de hrană;
• 722.000 - numărul locuinţelor distruse de ape;
• 700.000 hectare - suprafeţe de teren agricol calamitate.