Pactul firmelor de pensii private românești – rupt de judecătorii de la Luxemburg

Pactul firmelor de pensii private românești – rupt de judecătorii de la Luxemburg

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că fondurile de pensii private din România au încălcat normele UE în domeniul concurenței, prin înțelegerea de a-și împărți clienții cu două opțiuni

Un litigiu mai vechi, între Consiliul Concurenței (CC) din România și 14 companii din domeniul administrării fondurilor de pensii private obligatorii, a fost „dezlegat” de magistrații Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), zilele trecute. Opinia lor a fost cerută de Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru dezlegarea acestei probleme de drept, în lumina

Hotărârea CJUE pronunţată în Cauza C - 172/14 ING Pensii a validat susţinerile autorităţii de concurenţă, stabilind că acordurile de împărțire a clienților încheiate între fondurile de pensii private în cauza principală constituie o înțelegere care are un obiect anticoncurențial, fără ca numărul de clienți vizați de aceste acorduri să poată fi relevant în scopul aprecierii condiției referitoare la restrângerea concurenței în cadrul pieței interne. Astfel, prin hotărârea pronunțată, magistrații de la Luxemburg „au confirmat faptul că fondurile de pensii private din România au încălcat normele UE în domeniul concurenței”, aşa cum a constatat CC român încă din 2010, în urma unei investigaţii derulate pe această piaţă, a informat Consiliul Concurenței.

Cele 14 companii amendate

Reamintim că în anul 2010, Consiliul Concurenţei a amendat cu peste 5,2 milioane lei (aproximativ 1,22 milioane euro) 14 companii care au participat la o înțelegere anticoncurențială pe piața administrării private a fondurilor de pensii obligatorii (Pilonul II) din România. Înţelegerea a vizat aşa numitele „dubluri” (participanții înregistrați cu două acte de aderare la fonduri de pensii diferite), în perioada de aderare iniţială la fondurile de pensii administrate privat.

Cele 14 companii amendate sunt:

  • SC Aegon SAFPAP SA (150.301 lei);
  • SC Alico SAFPAP SA (293.443 lei);
  • SC Alianz Țiriac Pensii Private SAFPAP SA (1.259.273 lei);
  • SC Aviva SAFPAP SA (422.868 lei);
  • SC BCR Pensii SAFPAP SA (391.809 lei);
  • SC BRD SAFPAP SA (165.911 lei);
  • SC Eureko SAFPAP SA (382.215 lei);
  • SC Generali SAFPAP SA (474.333 lei);
  • SC ING Pensii SAFPAP SA (1.573.524 lei);
  • SC KD Real Management Solution SRL (21.839 lei);
  • IMO Property Investments București SA (1.815 lei);
  • SC OTP Fond de Pensii SA (la momentul aplicării amenzii Omega Interconsult SRL - 58.699 lei);
  •  SC Prima Pensie Fond de Pensii SA (la momentul aplicării amenzii PRVA Management SRL - 13.713 lei;
  •  TBIH Management Services SRL (4.748 lei).

Toate companiile sancţionate au acţionat în instanţă Consiliul Concurenţei, solicitând anularea amenzii. În acest context, al litigiilor aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa supremă a dispus sesizarea CJUE. Instanțele românești trebuie să țină seama de verdictul acestei curți, în acord cu tratatele la care suntem parte.

Ce spune reprezentantul statului român la CJUE

Hotărârea CJUE vine în sensul apărărilor formulate de Guvernul României și de Consiliul Concurenței. Hotărârea validează practica Consiliului Concurenței de sancționare a unor practici considerate anticoncurențiale în piață. Din păcate practica instanțelor de până acum în această materie nu a fost unitară. Câștigul acestei hotărâri sperăm să fie în stabilirea unei practici unitare”, a declarat în exclusivitate pentru Evenimentul zilei magistratul Horațiu Răzvan Radu (foto), agentul guvernamental la CJUE. „Trebuie marcat și faptul că este prima întrebare preliminară formulată de o instanță din România în materie de concurență, domeniu care nu este atât de cunoscut la noi în țară. Această hotărâre reprezintă însă un moment bun de reflecție și asupra potențialelor practici anticoncurențiale care pot apărea, uneori, în piață”, a mai spus reprezentantul statului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg.

FOTO: Răzvan Horațiu Radu, agentul guvernamental la CJUE

E legală o singură asigurare de pensie pe pilonul II

Agentul guvernamental la CJUE, Horațiu Răzvan Radu, a mai precizat, pentru „Evenimentul zilei”, că sfatul cel mai bun pentru cetățenii care doresc săși asigure o pensie privată pe pilonul II, este „să se înscrie doar o dată, la o singură companie”. Oficialul a mai arătat că actorii sociali și economici din țara noastră trebuie să acorde o atenție deosebită domeniului concurenței, prevederile normelor europene în materie fiind foarte clare. Instanțele românești nu pot ignora deciziile CJUE.

Răspunsul oficial al asociației profesionale a administratorilor fondurilor de pensii - APAPR

La solicitarea „Evenimentul zilei“, Raluca Țintoiu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, a precizat: „Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene nu aduce schimbări la nivelul situației existente sau a desfășurării trecute a evenimentelor și nu înlocuiește judecata cauzei de către instanța națională. Fondurile de pensii private (și companiile care le administrează), fiind, atât la nivel internațional, dar și în România, printre instituțiile financiare cu cele mai înalte standarde de etică și guvernanță corporativă, au acționat înainte de 2010 într-un mediu legislativ incomplet și interpretabil privind situația aderărilor multiple și au căutat, sub supravegherea autorității competente (CSSPP, la acel moment, actualmente ASF), cele mai bune și juste soluții pentru participanții care au aderat la mai multe fonduri. Este de remarcat că, între timp, cei mai mulți administratori (9 din 14) au contestat în justiție sancțiunea Consiliul Concurenței și unii dintre aceștia au câștigat deja în mod definitiv, obținând reduceri sau anulări ale amenzilor.“ (Dana Lascu)

Acordurile au denaturat concurența pe piața de profil

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că „Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că acorduri de împărțire a clienților, precum cele încheiate între fonduri de pensii private în cauza principală, constituie o înțelegere care are un obiect anticoncurențial, fără ca numărul de clienți vizați de aceste acorduri să poată fi relevant în scopul aprecierii condiției referitoare la restrângerea concurenței în cadrul pieței interne”.

FOTO: Bogdan Chirițoiu, președintele CC, speră că verdictul CJUE va lumina „instanțele” românești

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu (foto), a explicat că, în ceea ce priveşte contextul economic şi juridic în care se înscrie această înţelegere, CJUE a reținut că legislația națională impunea obligativitatea aderării persoanelor vizate la unul dintre fondurile de pensii private autorizate în acest scop. Această aderare devenea validă din punct de vedere legal doar la momentul înregistrării sale la CNPAS. Totodată, persoanele care s-au înscris la mai mulți administratori ai unor asemenea fonduri nu au efectuat o aderare validă și trebuiau repartizate între aceste fonduri, în mod direct proporțional cu numărul de persoane a căror aderare fusese validată pentru fiecare dintre fondurile respective. Anterior acestei decizii, și opinia exprimată de Avocatul General Nils Wahl a confirmat că acordurile încheiate între administratorii fondurilor de pensii private pentru repartizarea persoanelor care au semnat mai multe acte de aderare au denaturat concurența pe piața pensiilor private obligatorii.