Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a vorbit despre motivele pentru care unii medici nu îşi asumă anumite proceduri şi trimit pacienţii către alte spitale, existând cazuri în care ”pacientul se pierde pe drum”.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a spus  că unul dintre subiectele care îi preocupă pe medici îl reprezintă limita dintre greşeala profesională şi culpa penală.

Daniel Coriu susține că această ambiguitate în legislație determină unii medici să evite anumite proceduri și să îndrume pacienții către alte spitale. Situație în care există riscul ca pacientul să fie „pierdut” pe parcursul transferului.

Daniel Coriu, despre delimitarea între greșeala profesională și problemele penale

Președintele Colegiului Medicilor din România este de părere că este nevoie de o reglementare clară a culpei penale în cazul actului medical.

„Care este limita dintre culpa profesională, greşeala profesională şi culpa penală? Unde începe culpa penală? Aici trebuie să fie foarte bine reglementat prin lege, pentru că ăsta este motivul pentru care avem ceea ce se numeşte medicină defensivă. Mulţi colegi nu se vor băga. Dau un exemplu banal: traheostomie”.

Daniel Coriu subliniază că acest comportament poate fi observat la orice medic, în special în situațiile de urgență.

El argumentează că, într-un  spital, un medic poate refuza asumarea unor competențe sau proceduri. Motivând că nu deține această competență și că ar fi mai bine ca alt spital să se ocupe de caz.

Această practică duce la transferul repetat al pacientului între spitale, ceea ce poate avea consecințe grave. Iar pacientul poate suferi de pe urma acestor întârzieri și transferuri multiple.

Coriu remarcă că medicina defensivă este o realitate prezentă în sistemul medical românesc, manifestată în mod frecvent.

„În fiecare zi se întâmplă medicină defensivă, neasumare, pentru că e cel mai uşor lucru să spui: nu este de mine, este de Bucureşti, este de spitalul x. Şi atunci vor trimite toate cazurile complicate în spitalul x, nu dau exemple, asta o vedem în fiecare zi, o trăim în fiecare zi”, a afirmat Daniel Coriu, luni seară, la Medika Tv.

Ce se întâmplă cu malpraxisul în România

Într-un interviu din august, președintele Colegiului Medicilor recunoștea că numărul de cazuri de malpraxis finalizate în România este extrem de mic.

„Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi. Foarte greu merge acest mecanism în civil. Și atunci, pacienții ce făceau? Mergeau în penal”.

„Plus că în civil se cerea taxă de timbru. Știți ce înseamnă taxă de timbru: dacă vrei o despăgubire de atâția bani, plătești o taxă ce reprezintă un procent din suma cerută. Iar acest lucru era un obstacol, o barieră. Acum s-a desființat această taxă de timbru, nu mai este o barieră”.

„Și atunci, oamenii mergeau în penal, crezând că acolo, dovedindu-se vinovăția medicului, după aceea se întorc în civil pentru a primi despăgubire. Nici acolo nu s-a rezolvat, pentru că este exact aceeași poveste: cine stabilește că este malpraxis? Este același traseu. Nu mai este comisia din DSP, dar este direct comisia superioară de medicină legală. Procedura aceasta nu trece pe la Colegiul Medicilor. Noi nu avem nicio legătură.”

Peste o treime din medici suferă de burn-out

Daniel Coriu a dezvăluit că peste o treime dintre medicii din țară experimentează niveluri ridicate sau foarte ridicate de burn-out, potrivit unui studiu recent.

El adaugă că consecințele acestui fenomen au devenit critice. Inclusiv cazuri tragice de sinucidere în rândul cadrelor medicale din cauza epuizării profesionale.

„Studiul nostru a arătat că 36% din medicii noştri sunt în burn-out nivel ridicat şi foarte ridicat şi trebuie să înţelegem că burn-out-ul nu este o simplă epuizare, burn-out-ul este o boală care înseamnă distanţare mentală, înseamnă uneori afectare cognitivă, înseamnă o epuizare maximă. Şi un astfel de doctor ajuns în burn-out, ars pur şi simplu, nu va mai fi capabil să ofere empatie.

Aici ne aflăm. Adică acei medici suprasolicitaţi, în special în centrele mari, în spitale de urgenţă, în zone unde fluxul de pacienţi este mult prea mare şi medicii sunt disperaţi”, mai spune președintele Colegiului Medicilor din România.

Un departament de resurse umane ar fi benefic în spitale

Președintele Colegiului Medicilor a subliniat că serviciile de resurse umane au un rol esențial în administrarea personalului medical.

A adăugat că dacă sistemul medical din România dispunea de departamente de resurse umane competente în spitale, situația actuală nu ar fi fost la fel de gravă. Daniel Coriu a menționat că aceasta reprezintă o problemă specifică sistemului de sănătate și că trebuie tratată ca atare.

„Degeaba vom construi spitale ultramoderne dacă noi nu vom avea profesionişti care să aibă acest echilibru psihologic de care au mare nevoie şi acest lucru este realizat de un serviciu specializat de resurse umane, care să înţeleagă foarte bine nevoile profesioniştilor”, a adăugat Daniel Coriu.

Daniel Coriu a recunoscut că medicii sunt conștienți de situația lor, dar problema constă în recunoașterea faptului că se află în stadiul de burn-out.

El a subliniat că un medic care recunoaște această situație ar trebui să ia în considerare să se retragă temporar pentru a se odihni. Cu toate acestea, una dintre provocările majore este dacă sistemul medical îi permite acest lucru.