Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a ajuns astăzi în Grecia pentru a discuta situația tensionată din estul Mării Mediterane și mai ales relațiile dintre Grecia și Turcia, ambele țări aliate, membre în NATO.
Șeful diplomației americane a discutat cu omologul său grec, Nikos Dendias, la Tesalonic, dar nu a fost dat publicității nici un comunicat.
Înaintea acestei vizite, un înalt oficial de la Washington sublinia necesitatea unei „dezescaladări în Mediterana orientală”, exprimând în fața presei „profunda sa îngrijorare”.
Acest responsabil, citat de AFP, a insistat asupra necesității de a „reduce riscurilor de accidente și de incidente” și de „abținere de la orice măsură unilaterală care să ațâțe tensiunile”, încurajând Grecia și Turcia „să ajungă la un acord”.
Washingtonul „încurajează toate statele să rezolve problemele de delimitare maritimă pe cale pașnică și în conformitate cu dreptul internațional”, a subliniat oficialul american citat.
După Tesalonic, Pompeo va vizita și Creta. Ambele locuri au o puternică simbolistică, a scris presa elenă.
Astfel, Tesalonicul arată interesele americane în nordul Greciei, în contextul rivalității SUA cu Rusia pentru regiunea Balcanilor.
Oligarhii ruși au o mare influență în nordul Greciei, ca și în Cipru.
De asemenea, în Creta Statele Unite au o importantă bază navală pe care doresc să o modernizeze. Această intenție coincide și cu posibilitatea ca Washingtonul să părăsească baza nucleară de la Incirlîk, în Turcia.
Tensiunile dintre cele două state membre NATO sunt aprinse de mai multe săptămâni, de când Ankara și Atena își dispută zăcămintele de gaze și petrol din Mediterana.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut vineri, la ONU, un apel către președintele turc Recep Tayyip Erdogan să „dea o șansă” diplomației.
De la jumătatea lunii iulie, Turcia a început o serie de prospecțiuni în căutarea de zăcăminte de gaze naturale în Zonele Economice Exclusive ale Greciei și Ciprului.
Atena și Nicosia au acuzat o agresiune gravă din partea Ankarei și s-au declarat gata să recurgă la forța militară pentru a-și apăra frontierele.
Navele de prospecțiuni turce sunt escortate de vase militare, în timp ce aviația de luptă a Ankare survolează intens zona.
În mai multe rânduri, forțele turce și cele grecești au fost la un pas de ciocnire.
Mărul discordiei este este mai ales insula greacă Kastellorizo, aflată la numai 3 kilometri de Turcia, dar la mai bine de 550 de kilometri de Grecia continentală.
Acest petic de pământ, cu o suprafață de nici 12 kilometri pătrați, îi conferă Greciei, potrivit dreptului mării, definit prin Convenția de la Montego Bay, din 1982, o vastă zonă economică exclusivă.
Turcia nu a ratificat Convenția de la Montego Bay și nu recunoaște Tratatele de la Lausanne (1923) și Paris (1947), care delimitează frontierele sale cu Grecia. Ea a notificat ONU că apele din jurul insulei Kastellorizo îi aparțin de drept.
Mai mult, Turcia a semnat în noiembrie 2019, un acord cu guvernul libian jihadist, recunoscut de ONU (!), prin care retrasează zonele economice exclusive din Mediterana în beneficiu propriu. Acordul a fost respins vehement de Grecia, Cipru și Egipt. Și Uniunea Europeană s-a pronunțat împotriva acordului, așa cum o face împotriva oricărei tentative de contestare a frontierelor actuale.
În replică, pe 6 august 2020, Grecia și Egiptul au semnat un acord de delimitare a zonelor economice exclusive, fapt care a stârnit furia Ankarei. De menționat că Egiptul se plasează în tabăra opusă Turciei și în ceea ce privește Libia, susținând armata condusă de generalul Khalifa Hafter, care combate guvernul jihadist și dorește să impună o conducere laică în fruntea țării.