Posibila tentativă de asasinat asupra Doinei Pană, fost ministru al Apelor şi Pădurilor în Guvernul Tudose, a generat prima anchetă post-decembristă care are ca scop descoperirea unui complot care ar fi intenționat suprimarea unui oficial al Guvernului României, după mai bine de jumătate de secol.

 Surse judiciare au dezvăluit, pentru EVZ, că, pe baza probelor depuse, printre care și documente medicale care edifică prezența substanței toxice în corp, alături de plângerea penală făcută în ultima zi a lunii ianuarie 2018, polițiștii de la Direcția de Investigații Criminale (DIC) a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au sesizat, la începutul lunii februarie 2018, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Procurorii au deschis un dosar in rem, adică pentru faptă, dar nu au stabilit, încă, un vinovat de intoxicarea cu mercur a ex-ministrului Doina Pană. Ultimele declarații date, în acest sens, aparțin procurorului Mihaela Porime, purtător de cuvânt al DIICOT, care a declarat, la Antena 3, că la structura centrală se află în lucru un dosar penal în care se cercetează infracțiuni de constituire de grup infracțional organizat și tentativă de omor, după ce actualul vicepreședinte PSD Doina Pană, fost ministru al Pădurilor, a descoperit că a fost intoxicată cu mercur. Declarația survine în contextul în care Doina Pană a spus că a plecat din Guvern pentru că se simțea rău și, ulterior, a descoperit că era intoxicată cu mercur. „Avem mai multe ipoteze de lucru. Se verifică în ce condiții a fost asimilat în organism mercurul, accidental sau prin voința altor persoane. Avea în organism un nivel dublu de mercur”, a spus oficialul DIICOT despre acest caz.

Doina Pană povestește pentru EVZ prin ce suferințe a trecut

Despre acest caz, fostul ministru a declarat, pentru EVZ, că a început să se simtă rău încă din toamna anului 2017, iar în noiembrie își simțea sfârșitul. Avea probleme grave cu inima, rezultatele EKG indicau o iminență de infarct. A făcut tratament pentru inimă, dar starea ei continua să se altereze. Doar în ultimul moment s-a dus și la toxicologie. În 3 ianuarie 2018 și-a dat demisia din guvern. În 15 ianuarie 2018 rezultatele indicau o intoxicație cu mercur în concentrație mare. A făcut un tratament extrem de agresiv, devastator pentru organism, de eliminare a mercurului. Spune că odată cu mercurul se elimină „și ce ai bun în tine”. În 12 zile s-a reușit eliminarea metalului până la o limită inofensivă, dar tratament face și acum, deoarece țesuturile și organele nu s-au refăcut complet. „Puteam să fac infarct și să mor și s-ar fi spus că a fost din cauza stresului”, a precizat fostul ministru, ieri, pentru EVZ. Fostul ministru a acceptat să discute cu noi despre acest caz, bulversată de variantele care circulă în spațiul public, doar pentru a lămuri situația.

 Din start, ea a ținut să precizeze că nu a făcut și nici nu ar fi făcut publice aceste date dacă nu ar fi apărut informații neadevărare, care aruncau toată situația, deosebit de gravă, în derizoriu; că nu a depus plângerea pe perioada cât a deținut demnitatea publică despre asta deoarece ar fi adus și României un prejudiciu, că un ministru a fost otrăvit. Apoi, nu a mai fost nici ministru și preocuparea ei era să se vindece.

Versiuni halucinante despre asasinarea ei

Doina Pană a spus că a existat o perioadă în care a beneficiat de suplimentarea măsurilor de securitate, dar nu și-ar fi imaginat niciodată că cineva ar recurge la o astfel de modalitate ca să o reducă la tăcere. Fostul ministru nu știe dacă serviciile secrete sau CSAT s-au ocupat sau se ocupă de cazul ei. Ea a făcut plângere doar la Poliție.

În plină campanie electorală, Doina Pană, care este și candidata PSD pe lista pentru europarlamentare, a fost luată prin surprindere de apariția acestei informații pe care atât ea, cât și cei apropiați au ținut-o secretă: că s-a încercat asasinarea ei prin otrăvire cu mercur.

În ianuarie 2018, când și-a dat demisia din Guvernul Tudose au existat o serie de speculații de natură politică, dar numai cei apropiați știau că motivul invocat, boala, este și adevărat. În 3 ianuarie și-a depus demisia, dar a plecat din funcție abia în 29 ianuarie pentru că atunci a semnat președintele Klaus Iohannis decretul. Atunci a depus și plângerea la Poliție. „Nu am depus-o pe când eram ministru pentru că dacă se afla aș fi adus prejudicii imaginii țării. Un ministru al Guvernului României otrăvit!”, a spus ea. Nici acum nu ar fi făcut dezvăluiri, însă pe fondul mai multor incidente cu politicieni,informația a ajuns în spațiul public. Denaturată. Fie se putea interpreta că e o strategie de campanie, că se victimizează, fie că cineva încearcă să arunce în deriozoriu și chiar să o compromită pe ea sau partidul.

 

SPP a instituit măsuri de securitate

În urma problemelor de sănătate ale Primarului General, Gabriela Firea, purtătorul de cuvânt al PSD Lia Olguța Vasilescu a spus, într-o emisiune la un post de televiziune, că se atentează în diverse moduri la adresa oamenilor politici și a dat exemplul unui fost ministru care a demisionat din motive de boală și care a fost otrăvit. Poate că informația ar fi trecut neobservată, chiar dacă Doina Pană a fost singurul ministru care a demisionat din acest motiv, dacă un site de știri nu ar fi descoperit, săptămâna trecută, într-o publicație online obscură din nordul țării, informații de acum un an despre Doina Pană. Era un scenariu ca un delir mistic. Se scria că Doina Pană ar fi descoperit că este otrăvită după ce a vizitat un preot cu viziuni. Abia în acel moment, fostul ministru a decis să spună și despre otrăvire și despre plângerea la Poliție. Făcută pe baza unor documente medicale, nu pe viziuni.

În legătură cu evoluția anchetei, Doina Pană spune că nu poate da detalii, că speră că autorii vor fi identificați și că îi bănuiește pe cei din industria lemnului. Legat de modalitatea prin care aceștia au avut acces la ea, pentru a-i pune mercurul în mâncare sau băutură în mod constant, nu-și poate explica. Fostul ministru a vorbit despre perioada în care SPP a instituit măsuri de securitate în cazul ei, deoarece din 2014 a început ofensiva împotriva mafiei lemnului, dar nu-și explică și nici nu poate învinui pe cineva apropiat că i-ar fi ajutat pe cei care-i voiau răul.

„Eram ministrul Pădurilor și încă din 2014 am luat mai multe măsuri succesive împotriva defrișărilor masive. S-a ajuns de la 89 de milioane de metri cubi de lemn pe an tăiați ilegal la 0,4 milioane de metri cubi pe an. Le-am adus imense prejudicii financiare. Nu pot să spun că sunt sigură, încă nu am dovezile, dar este evident că de acolo pleacă”, crede fostul ministru. Ea a adăugat că a avut perioade în care a fost denigrată și s-a încercat compromiterea ei, dar nu s-ar fi gândit niciodată că se va recurge la asta. În ceea ce privește modalitatea, ea nu știe dacă a fost otrăvită acasă, la birou sau la mesele la care participa în calitate oficială. „Eu mâncam, la mesele la care participam, bufet suedez. Nu știu ce să spun, sunt convinsă că nu a fost o singură doză, a fost ceva programat în timp”, a afirmat ea.

Deși a trecut mai bine de un an de când a depus plângerea, Doina Pană spune că, deși nu are foarte multe informații știe că ancheta nu stagnează.

 

Moartea primului lider comunist al României

Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit pe 19 martie 1965 de cancer la plămâni. Este unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale arhivelor comuniste. Mai precis, despre presupusa asasinare a acestuia prin iradiere. O posibilă „crimă comunistă cu circuit închis”, la cel mai înalt nivel. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenţionată a liderului comunist în timpul ultimei sale vizite la Varşovia, ca urmare a politicii sale tot mai independente. Ion Mihai Pacepa aducea un argument în favoarea teoriei iradierii lui Dej, reproducând afirmaţiile lui Nicolae Ceauşescu, care îl informase despre cei „zece lideri internaţionali pe care Kremlinul i-a ucis sau a încercat să-i ucidă”: László Rajk şi Imre Nagy din Ungaria, Lucreţiu Pătrăşcanu şi Gheorghiu-Dej din România, Rudolf Slánský şi Jan Masaryk din Cehoslovacia, şahinşahul Iranului, liderul Palmiro Togliatti din Italia, preşedintele american John Fitzgerald Kennedy şi liderul chinez Mao Zedong. Dej a avut, după o vizită la Moscova, în 1963, o intervenţie chirurgicală (polipi la vezica urinară) urmată de un verdict de „pacient sănătos” şi de o medicamentaţie diametral opusă bolii de cancer. Conform relatărilor şefului de cabinet Paul Sfetcu, în toamna anului 1956, Miron Constantinescu i-ar fi dăruit lui Dej o casetă cu uraniu extras de societatea „Sovromquartit”.

 

Plângere penală împotriva „mafiei transpartinice”

În luna iulie a anului 2017, ministrul Apelor şi Pădurilor Doina Pană, a anunţat că a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru clarificarea situaţiei legate de tăierile ilegale de pădure şi ieşirea dintr-un blocaj instituţional ce împiedică punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din iunie 2015. Fostul ministru susținea că Hotărârea CSAT făcea referire la defrişările ilegale ale fondului forestier naţional, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de măsuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaţionalizarea sistemului informatic FMIMS şi dezvoltarea sistemului Radarul Pădurilor de alertarea a instituţiilor cu responsabilităţi în materie. În urma hotărârii CSAT, în septembrie 2015, la rectificarea bugetară Guvernul PSD a alocat suma de 1,2 milioane euro pentru implementarea acesteia în următorii trei ani, a precizat Doina Pană, citată de agerpres.ro.

Afaceri de milioane de euro pe bani publici

Aceasta a adăugat că tot în 2014 s-a demarat procesul de implementare a FMIMS destinat supervizării şi controlului sectorul forestier. Sistemul, finalizat în 2008 a costat statul român circa 2 milioane dolari, bani proveniţi printr-un împrumut de la BIRD (Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare), iar potrivit ministrului acesta a fost ascuns din 2009 până în 2014 şi documentaţiile aferente au dispărut.

„În 2015 PSD a iniţiat în parlament un nou Cod Silvic. Iniţiativa a creat o avalanşă de presiuni la cel mai înalt nivel pentru stoparea adoptării sale. Un raport al Curţii de Conturi a relevat la acea vreme că pagubele provocate de lemnul tăiat ilegal în România ultimilor 20 de ani se ridicau la circa 5 miliarde de euro. Reacţia populaţiei a determinat abordarea problemei în cadrul CSAT şi a dus la adoptarea unei hotărâri specifice în iunie 2015”, a subliniat ministrul Apelor şi Pădurilor.

Radarul pădurilor

În iulie 2014, fostul ministrul Doina Pană declara că implementarea HG nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase va fi un pas extrem de important în combaterea tăierilor ilegale, apreciind că doar 5 la sută din furturile de lemn se fac fără acte, în timp ce, în majoritatea cazurilor, se fac mai multe transporturi de lemn cu acelaşi aviz de însoţire. Practic se implementa „Radarul pădurilor” în cadrul unui sistem informatic care conținea datele fiecărui transport de lemn, urmărit astfel, în timp real până la beneficiarul final.

Referitor la acest aspect, după apariția scandalului legat de intoxicarea cu mercur, fostul ministru a spus că a luat măsuri drastice împotriva tăierilor ilegale „care au făcut ca unii să piardă sume uriaşe de bani”.

Fostul ministru a precizat că așteaptă să fie finalizată ancheta, dar „au încercat să mă denigreze în toate felurile”. „Eu am început în 2014 cu primele măsuri, atunci am lansat radarul, pe urmă în 2015 – noul cod silvic. Apoi legea contravenţiilor silvice pe problema lemnelor de foc, toate au făcut să piardă unii sume uriaşe de bani şi nu mai puteau fura”, a declarat Doina Pană.

 

De două ori ministru al Pădurilor

Doina Pană este membru PSD de când a intrat în politică. Din 2012 este deputat în Parlamentul României. Din 21 decembrie 2012 până în 3 martie 2014 a fost ministru delegat pentru Dialog Social. În perioada 26.02.14-03.03.14 a fost ministru interimar al Muncii, iar în perioada 3 martie 2014-14 decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură. În 29 iunie 2017 a preluat portofoliul Apelor și Pădurilor până în 29 ianuarie 2018.

 

Te-ar putea interesa și: