CE ÎNTREBĂRI ar mai trebuie puse la REFERENDUM. Opinia lui Ludovic Orban
- Ana Petrescu
- 4 septembrie 2017, 15:42
Președintele PNL, Ludovic Orban, este de părere că la referendumul pentru modificarea Constituţiei care vizează redefinirea familiei ar trebui introduse şi alte întrebări, precum interzicerea traseismului politic la nivel parlamentar.
„Referendumul este cea mai desăvârşită formă de democraţie în care cetăţenii sunt chemaţi să susţină un punct sau altul de vedere. Consider în schimb că, dacă tot se cheltuiesc banii ăştia, ar trebui făcut un referendum şi pentru consfinţirea în Constituţie a interzicerii traseismului politic la nivel parlamentar, cred că ar trebui făcut referendum privitor la poziţia cetăţenilor faţă de propunerile pe care le formulează partidul de guvernământ privitor la încălecarea justiţiei de către PSD şi ALDE. Cred că se pot pune şi alte întrebări cetăţenilor la acest referendum astfel încât să nu se cheltuiască banii deja daţi şi cetăţenii să fie consultaţi pe mai multe teme în care cred că trebuie să-şi spună punctul de vedere”, a declarat Orban, la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.
Liderul liberal a reinterat faptul că este un susţinător al familiei tradiţionale şi a adăugat că va participa la vot.
„Eu am spus că sunt un susţinător al familie tradiţionale, consider că fiind un om credincios asta este lăsat de la Dumnezeu, asta e forma în care practic noi, oamenii, suntem chemaţi să ne aşezăm în viaţă”, a explicat Orban.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat, sâmbătă, la Mamaia, că atât la nivelul grupului senatorial al partidului, cât şi la cel al grupului din Camera Deputaţilor, precum şi la nivelul Guvernului s-a decis organizarea referendumului pentru modificarea Constituţiei în această toamnă. „E o decizie politică”, a explicat Liviu Dragnea.
Inițiativa Coaliției pentru Familie a fost adoptată de Camera Deputaților, urmând să fie votată și în Senat, în calitate de for decizional. Referendumul trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii.
România a mai avut două referendumuri, de la Revoluție încoace, unul în 2009 care viza trecerea la Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300 și la care au participat peste 80% dintre românii cu drept de vot, iar altul în 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, care a fost invalidat juridic pentru lipsă de cvorum.
Nici un alt referendum pentru optimizarea legislației nu s-a mai ținut în România din 2009. Pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituției, procedură care se validează printr-un alt referendum. Reducerea numărului de parlamentari se face prin lege organică, inițiată și adoptată în Parlament și promulgată de șeful statului.
PNL a introdus în 2009 un proiect de lege care ar fi redus numărul aleșilor la 316 de reprezentanți: 99 de senatori și 217 de deputați, dar proiectul a rămas fără efect. După referendum, de la 471, numărul de parlamentari români, nelimitat prin vreo lege, a continuat să crească prin efectele redistribuirii de scaune parlamentare de la alegeri. În noiembrie 2015, numărul de parlamentari ajunsese la 588.