În loc de 18 ore pe săptămână sau de 16, câte au profesorii cu peste 25 de ani vechime, cadrele didactice ar putea fi obligate să petreacă în faţa elevilor, predând, şi 22 de ore.

În timp ce orarul elevilor va intra la apă - aceştia urmând, potrivit noii legi a educaţiei, să petreacă la şcoală mai puţine ore -, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre programul profesorilor, care va fi mult mai încărcat.

Guvernanţii par să le pună gând rău dascălilor şi - dacă, printre altele, le-au promis celor de la Fondul Monetar Internaţional că vor "raţionaliza volumul de mun că al cadrelor didactice" - există informaţii că ar fi început deja să lucreze la un document. Iar sindicaliştii susţin că, potrivit primelor informaţii, dascălii cu peste 25 de ani vechime nu vor mai fi degrevaţi de două ore (adică, nu vor mai preda doar 16 ore pe săptămână), ci tot 18 sau chiar 20. Mai multe ore, mai puţini profesori

"Poziţia Ministerului Educaţiei referitoare la norma didactică a fost deja exprimată în legea educaţiei. Nu ştiu despre vreun document la care să fi lucrat colegii mei. Eu nu am lucrat la niciun astfel de document", spune Oana Badea, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar. În noua lege a educaţiei norma didactică ajunge tot la 18 ore pe săptămână din cele 40 de activitate, în total.

Potrivit lui Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, zvonul este la doi paşi de a se concretiza într-o hotărâre de guvern. În plus, acesta susţine că mărirea normei didactice ar duce şi la un număr de 30.000 de concedieri în învăţământ, lucru ce ar dăuna desfăşurării normale a procesului de educaţie.

"Sunt două variante de lucru: una în care vor să mărească norma la 20 de ore şi alta - la 22 de ore. Este un atac asupra calităţii actului educaţional. În plus, pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime, care sunt mult mai stresaţi decât oricine altcineva care a lucrat în alt domeniu, să lucreze mai mult pe aceiaşi bani puţini ar însemna să-i demoralizeze şi mai tare", crede Pop. Munca la catedră, plus cursuri şi hârţogăraie

"Şi-aşa muncim foarte mult, majoritatea profesorilor îşi fac orele pe suport electronic, iar pentru pregătirea unei lecţii de 50 de minute îţi ia şi trei ore dacă îţi construieşti tu aplicaţiile şi îţi faci propriile teste. Eu speram să trec la 16 ore de anul viitor pentru că am vechimea de 25 de ani, dar se pare că nu mai am vreo şansă. Nimeni nu mai vrea să muncească pentru un venit în jumă tăţit, că nu a fost o reducere de doar 25%. În plus, cursurile pe care suntem obligaţi să le facem trebuie să le plătim din buzunarul nostru", este opinia profesoarei Cristina Laudoniu de la Colegiul "Edmond Nicolau".

Şi Iuliana Soare, directoarea Şcolii nr. 1 "Sfinţii Voievozi", din Capitală, îi împărtăşeşte opinia: "Nici nu mai avem cuvinte. Oricum muncim până seara, zi şi noapte, dar lucrurile se judecă tot prin prisma celor care nu-şi fac datoria. Nu este bine ce vor să facă".

"Lucrurile se judecă tot prin prisma celor care nu-şi fac datoria.", IULIANA SOARE, profesoară

NORMA PESTE HOTARE

30 de ore pe săptămână în SUA, 15 în Cehia

În ceea ce priveşte numărul de ore pe care profesorii trebuie să le petreacă la catedră, România nu stă nici mai bine, nici mai prost decât alte ţări.

În general, în Europa, numărul de ore de predare ale dascălilor se învârt în jurul a 20 pe săptămână, cu unele excepţii, potrivit unui raport realizat de OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development).

• În Belgia flamandă, în învăţământul preşcolar, cadrele didactice petrec 22 de ore în faţa elevilor, la gimnaziu, 19, iar la liceu, 17,5.
• În Cehia, învăţătorii au o normă de 21 de ore, profesorii de gimnaziu 16, iar cei de liceu 15.
• Finlanda are o normă de predare de 18 ore pe săptămână pentru ciclul primar, 16 pentru gimnaziu şi 14,5 la liceu.
• Profesorii din SUA stau cel mai mult în faţa elevilor, aceştia petrecând 30 de ore pe săptămână la catedră.